COD GALBEN: 17-06-2025 ora 10 Intre 17 iunie, interval orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 17 iunie, interval orar 12 – 21 Fenomene vizate COD GALBEN: 17-06-2025 ora 10 Intre 17 iunie, interval orar 12 – 21Fenomene vizate se va semnala 17 iunie, interval orar 12 – 21Fenomene vizate
Municipiul Câmpulung Moldovenesc este situat în judeţul Suceava, în partea de N-NE a României, pe cursul superior al râului Moldova. Se află la o altitudine de 630 m, la poalele de N ale masivului Rarău, la o distanţă de 69 km de Suceava, municipiul reşedinţă de judeţ. Este aşezat la intersecţia principalelor căi de acces feroviare şi rutiere, care leagă Moldova cu Transilvania şi Maramureşul.
Câmpulung Moldovenesc datează încă dinaintea întemeierii statului feudal Moldova (1359), dar a fost menţionat documentar pentru prima dată la 14 aprilie 1411, pe vremea lui Alexandru cel Bun, într-un document prin care Mănăstirea Moldoviţei primea satul Vama, mai jos de Câmpulung.
Denumirea acestuia îşi are originea într-o legendă consemnată de profesorul Graţian Jucan în lucrarea sa 'Câmpulung Moldovenesc - Vatra folclorică" (Bucureşti, 1975): ''A fost odată, demult, tare demult, (...) la poalele muntelui Rarău şi ale Pietrelor Doamnei, (...) un iaz mare şi adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreunate pe atunci, iar în acel iaz sălăşluia un balaur ..." Dintre toţi cei care şi-au încercat puterile în lupta cu balaurul, doar haiducul Hălăuceanu a reuşit să-i vină de hac. Răsplata sa a constat în libertate şi pământuri. Căutând apoi o fată şi un loc în care să se aşeze, a ajuns şi în ţinutul unde astăzi e oraşul, exclamând cu uimire: O, ce câmp lung!"
Ocolul Câmpulungului Moldovenesc apare deseori în documentele epocii din vremea lui Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea ori Petru Rareş, care dăruiesc mănăstirilor munţi şi văi din ţinut. Astfel, între anii 1532-1537, Petru Rareş a ridicat pe valea Moldoviţei, la Vatra Moldoviţei, o frumoasă mănăstire. În 1541, este menţionat din nou, de către cronicarul Grigore Ureche, care arată că Petru Rareş a trecut prin Câmpulung, în drumul de întoarcere din Transilvania.
În 1716, oraşul este menţionat de către Dimitrie Cantemir, în opera sa ''Descrierea Moldovei'', în care prezintă Ocolul Câmpulungului, compus din 15 sate, cu legi şi judecători proprii. Mihai Eminescu spunea într-un articol: ''Celula constitutivă a vechilor sate române este republica ţărănească, precum s-a păstrat mult timp la Câmpulung (în Bucovina) şi la Vrancea''. Autonomia Ocolului Câmpulung consta din privilegiul acordat locuitorilor de a-şi ierna fără plată oile pe moşiile mănăstireşti şi boiereşti, din scutirile vamale pentru comerţ, din scutirile de a da cai de olac şi de a plăti bir la întemeierea unei noi gospodării.
Ocolul Câmpulungului Moldovenesc era o ''cetate de drum'', care asigura apărarea Moldovei la trecători. Pentru aceasta, domnitorii reînnoiau privilegiile oamenilor locului, ceea ce asigura autonomia localităţii echivalentă cu privilegiile unei republici. Aici, poposeşte şi Mihai Vodă Racoviţă, în 1717, în drumul său spre Vama, unde ridică monumentul ''Stâlpul lui Vodă'', în amintirea victoriei asupra trupelor austriece.
La 7 mai 1775, în urma unei convenţii turco-austriece, Poarta cedează Imperiului habsburgic Bucovina, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei. Între 1775-1918, Ocolul Câmpulungului trece printr-o perioadă de administraţie militară (1775-1786), în urma încorporării Bucovinei la cercul administrativ teritorial al Galiţiei (1786-1848) şi a recunoaşterii acesteia ca ducat autonom al imperiului, moment în care se declanşează lupta patrioţilor români pentru identitate naţională (1848-1918).
De-a lungul timpului, aşezarea s-a întins pe râul Moldova şi pe văile afluenţilor. În 1794, Curtea de la Viena i-a acordat rangul de târg, iar în 1866, Câmpulung a fost ridicat la rangul de oraş.
La 14 iunie 1925, Bucovina este împărţită în 5 judeţe: Cernăuţi, Câmpulung, Rădăuţi, Storojeneţ şi Suceava, rămânând astfel până la 28 iunie 1940, când prin notele ultimative ale sovieticilor, partea de nord trece sub administraţia acestora. În perioada 1925-1950, Câmpulung este reşedinţa judeţului omonim, cel mai întins ca suprafaţă din Bucovina. În 1950, ca urmare a unei noi împărţiri administrative, Câmpulung a devenit oraş şi a fost declarat municipiu la 18 ianuarie 1995.
Datorită poziţiei sale geografice favorabile, oraşul este punctul de legătură pentru vizitarea mănăstirilor Voroneţ, Humor, Vatra Moldoviţei, Suceviţa, Dragomirna, Putna. În municipiu, turiştii pot vizita biserica gotică (secolul XV), Catedrala ortodoxă ''Adormirea Maicii Domnului'' (1913), bisericile ortodoxe ''Naşterea Maicii Domnului'' (1858), ''Sfântul Nicolae'' (1896) şi ''Sfântul Dumitru'' (1895), Muzeul ''Arta Lemnului'' sau clădirea Băncii Naţionale (1940). De asemenea, în vecinătatea municipiului se află rezervaţia geologică "Pietrele Doamnei".
Municipiul Câmpulung Moldovenesc număra, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, 16.722 de locuitori. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; redactor Arhivă foto: Elena Bălan; editor: Irina Andreea Cristea)
Câmpulung Moldovenesc datează încă dinaintea întemeierii statului feudal Moldova (1359), dar a fost menţionat documentar pentru prima dată la 14 aprilie 1411, pe vremea lui Alexandru cel Bun, într-un document prin care Mănăstirea Moldoviţei primea satul Vama, mai jos de Câmpulung.
Denumirea acestuia îşi are originea într-o legendă consemnată de profesorul Graţian Jucan în lucrarea sa 'Câmpulung Moldovenesc - Vatra folclorică" (Bucureşti, 1975): ''A fost odată, demult, tare demult, (...) la poalele muntelui Rarău şi ale Pietrelor Doamnei, (...) un iaz mare şi adânc. Apa nu se putea scurge, căci stâncile, numite Pietrele Buhii, erau împreunate pe atunci, iar în acel iaz sălăşluia un balaur ..." Dintre toţi cei care şi-au încercat puterile în lupta cu balaurul, doar haiducul Hălăuceanu a reuşit să-i vină de hac. Răsplata sa a constat în libertate şi pământuri. Căutând apoi o fată şi un loc în care să se aşeze, a ajuns şi în ţinutul unde astăzi e oraşul, exclamând cu uimire: O, ce câmp lung!"
Ocolul Câmpulungului Moldovenesc apare deseori în documentele epocii din vremea lui Ştefan cel Mare, Bogdan al III-lea ori Petru Rareş, care dăruiesc mănăstirilor munţi şi văi din ţinut. Astfel, între anii 1532-1537, Petru Rareş a ridicat pe valea Moldoviţei, la Vatra Moldoviţei, o frumoasă mănăstire. În 1541, este menţionat din nou, de către cronicarul Grigore Ureche, care arată că Petru Rareş a trecut prin Câmpulung, în drumul de întoarcere din Transilvania.
În 1716, oraşul este menţionat de către Dimitrie Cantemir, în opera sa ''Descrierea Moldovei'', în care prezintă Ocolul Câmpulungului, compus din 15 sate, cu legi şi judecători proprii. Mihai Eminescu spunea într-un articol: ''Celula constitutivă a vechilor sate române este republica ţărănească, precum s-a păstrat mult timp la Câmpulung (în Bucovina) şi la Vrancea''. Autonomia Ocolului Câmpulung consta din privilegiul acordat locuitorilor de a-şi ierna fără plată oile pe moşiile mănăstireşti şi boiereşti, din scutirile vamale pentru comerţ, din scutirile de a da cai de olac şi de a plăti bir la întemeierea unei noi gospodării.
Ocolul Câmpulungului Moldovenesc era o ''cetate de drum'', care asigura apărarea Moldovei la trecători. Pentru aceasta, domnitorii reînnoiau privilegiile oamenilor locului, ceea ce asigura autonomia localităţii echivalentă cu privilegiile unei republici. Aici, poposeşte şi Mihai Vodă Racoviţă, în 1717, în drumul său spre Vama, unde ridică monumentul ''Stâlpul lui Vodă'', în amintirea victoriei asupra trupelor austriece.
La 7 mai 1775, în urma unei convenţii turco-austriece, Poarta cedează Imperiului habsburgic Bucovina, în ciuda protestelor vehemente ale Moldovei. Între 1775-1918, Ocolul Câmpulungului trece printr-o perioadă de administraţie militară (1775-1786), în urma încorporării Bucovinei la cercul administrativ teritorial al Galiţiei (1786-1848) şi a recunoaşterii acesteia ca ducat autonom al imperiului, moment în care se declanşează lupta patrioţilor români pentru identitate naţională (1848-1918).
De-a lungul timpului, aşezarea s-a întins pe râul Moldova şi pe văile afluenţilor. În 1794, Curtea de la Viena i-a acordat rangul de târg, iar în 1866, Câmpulung a fost ridicat la rangul de oraş.
La 14 iunie 1925, Bucovina este împărţită în 5 judeţe: Cernăuţi, Câmpulung, Rădăuţi, Storojeneţ şi Suceava, rămânând astfel până la 28 iunie 1940, când prin notele ultimative ale sovieticilor, partea de nord trece sub administraţia acestora. În perioada 1925-1950, Câmpulung este reşedinţa judeţului omonim, cel mai întins ca suprafaţă din Bucovina. În 1950, ca urmare a unei noi împărţiri administrative, Câmpulung a devenit oraş şi a fost declarat municipiu la 18 ianuarie 1995.
Datorită poziţiei sale geografice favorabile, oraşul este punctul de legătură pentru vizitarea mănăstirilor Voroneţ, Humor, Vatra Moldoviţei, Suceviţa, Dragomirna, Putna. În municipiu, turiştii pot vizita biserica gotică (secolul XV), Catedrala ortodoxă ''Adormirea Maicii Domnului'' (1913), bisericile ortodoxe ''Naşterea Maicii Domnului'' (1858), ''Sfântul Nicolae'' (1896) şi ''Sfântul Dumitru'' (1895), Muzeul ''Arta Lemnului'' sau clădirea Băncii Naţionale (1940). De asemenea, în vecinătatea municipiului se află rezervaţia geologică "Pietrele Doamnei".
Municipiul Câmpulung Moldovenesc număra, la Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011, 16.722 de locuitori. AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; redactor Arhivă foto: Elena Bălan; editor: Irina Andreea Cristea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.