Satu Mare, 2 oct /Agerpres/ - Cel mai important artefact arheologic descoperit în judeţul Satu Mare este coiful celtic de la Ciumeşti, acesta fiind şi una dintre cele mai spectaculoase descoperiri din lumea celţilor.

Coiful de la Ciumeşti a fost descoperit întâmplător, în anul 1960, de un localnic care efectua săpături pentru construirea unor grajduri pentru CAP-ul din localitate. Alături de coiful din fier încoronat cu un şoim au mai fost găsite o cămaşă de zale din fier, cnemide şi fibule din bronz, un inel, două brăţări şi mai multe vase de lut. Mormântul, unic în lume ca şi coiful, a fost denumit "mormântul cu coif de la Ciumeşti".

Obiectele au fost ridicate de autorităţile de la acea vreme, duse la Muzeul din Baia Mare, de unde coiful a fost transferat la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, având o importanţă deosebită, unde este expus şi astăzi.

Coiful din secolul IV î.Hr este unul lucrat până în detalii, are o apărătoare pentru ceafă, apărători pentru obraz, pe creştet sunt lipite picioarele unui şoim ce are aripile prinse în balamale pentru a se putea mişca în timpul deplasării.

Istoricii susţin că războinicul era o persoană foarte importantă, iar rolul coifului şi al celorlalte piese descoperite este de a-l deosebi de ceilalţi luptători din comunitate, dar şi de a se face remarcat în alte comunităţi.

Mai multe izvoare istorice antice menţionează portul, de către căpeteniile celţilor, a unor coifuri cu păsări sau animale, sau cămăşi de zale. De asemenea, acestea apar şi pe reprezentaţii iconografice precum cazanul de la Gundestrup, din Danemarca, însă descoperirile arheologice au fost prea puţine.

Săpăturile efectuate ulterior în Ciumeşti au scos la iveală în total 35 de morminte celtice, dintre care şase erau de înhumaţie şi 29 de incineraţie. Celţii obişnuiau să-şi incinereze defuncţii, după care să le îngroape rămăşiţele alături de vase funerare, oale de ofrandă şi obiecte personale, din metal sau bronz. De cele mai multe ori, pe acestea rămâneau urme de trecere prin foc.

"Indiscutabil, cel mai senzaţional artefact din întreaga lume a celţilor este coiful de la Ciumeşti, unic în lume. El a aparţinut unei căpetenii celte, un om foarte înalt. Aceste coifuri sunt văzute pe câteva vase celtice descoperite în Bulgaria, Germania, Danemarca, dar sunt doar reprezentări grafice. Un coif adevărat este cel descoperit la Ciumeşti, în anul 1960, absolut întâmplător când se săpa o fundaţie pentru grajdurile CAP-ului de atunci. În zonă s-au găsit mai multe morminte de inhumaţie şi de incineraţie. Ce este interesant este că artefactele găsite aparţin mai multor culturi. Cnemidele, apărătoarele gambelor sunt de bronz, sunt de origine grecească, un fapt care întăreşte ideea că celţii au servit în secolul III înaintea erei noastre drept mercenari pentru regii din Asia Mică. Probabil că şi acest războinic de la Ciumeşti cu acest coif păstrat miraculos aproape intact a fost unul dintre căpeteniile mercenarilor care cutreierau la vremea aceea în Europa", a declarat directorul Centrului de Creaţie Satu Mare, Felician Pop, autor al "Istoriei secrete a Sătmarului".

Cel mai probabil, căpetenia a organizat trupe de mercenari care au acţionat lângă Mediterană, în zona grecească, fiind descoperite şi alte elemente elene, cum ar fi vase pentru vin sau monede.

Celţii puneau un mare accent şi pe aspectul fizic în timpul luptelor, purtau coifuri metalice, păr lung adesea dat cu var pentru a fi ţepos, cămăşi de zale şi scoteau ţipete pentru a-şi intimida pe adversari, creându-şi în timp imaginea de luptători crânceni şi invincibili. Aşa au ajuns să controleze ţinuturi uriaşe, din Franţa până în nord vestul României de astăzi şi sudul Ucrainei. Cercetătorii presupun că celţii aveau un rol deosebit de important în zona ocupată de nord vestul ţării, fiind posibil ca de aici să se fi angajat ca mercenari pentru diverse armate, însă deocamdată nu s-au făcute suficiente studii pentru a se trage o concluzie sigură. Un alt aspect care lasă ca bună parte din presupuneri să rămână o enigmă este faptul că celţii nu lăsau urme scrise, cercetătorii fiind nevoiţi să se documenteze din referirile altor popoare despre marii războinici.

"Descoperirile din judeţul Satu Mare în ce priveşte civilizaţia celţilor sunt spectaculoase şi fiecare an aduce noi şi noi dovezi ale unei puternice civilizaţii celtice pe meleagurile judeţului. Cimitirul de înhumaţie de la Petreşti este unul din cele mai mari cimitire celtice descoperite vreodată şi probabil o cercetare mai atentă şi sistematică ar putea scoate la iveală rolul şi importanţa acestei civilizaţii. Ştim foarte bine că Burebista în anii '80 î. Hr. s-a luptat aici cu celţii, boii, tauriscii şi a întins regatul dacilor până în Germania de astăzi. Coiful este un artefact unic, el este un simbol al judeţului, al luptei, al eroismului care ni s-a transmis prin veacuri", a spus Felician Pop.

Pe an ce trece se fac descoperiri tot mai importante, cum ar fi centrul metalurgic al dacilor liberi de la Iojib, în apropierea cuptoarelor dacice de la Medieşu Aurit, cele mai mari centre din Europa Barbară, astfel că nu ar fi exclus ca tot întâmplător să iasă la suprafaţă dovezi cu totul surprinzătoare, care să facă lumină în privinţa a tot ce se crede despre trecutul zonei şi mai ales al popoarelor. AGERPRES/(A - autor: Gheorghe Pietrar, editor: Ştefan Gabrea)