Brăila, 24 sep /Agerpres/ - Centrul Mondial al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi se află la Brăila de peste şapte decenii, la Catedrala Mitropolitană a ruşilor lipoveni, care adăposteşte moaştele primului Mitropolit al ruşilor staroveri, Ambrozie. Aici sunt hirotoniţi preoţi pentru bisericile de rit vechi din toată lumea.

Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi, cunoscută sub numele de 'Biserica lipovenească', cuprinde credincioşii ortodocşi ruşi veniţi în Ţările Române, începând cu prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a persecuţiei şi terorii dezlănţuite de Biserica Ortodoxă Rusă şi autorităţile ruseşti, pentru că nu au fost de acord cu reformele în ritualul cultului iniţiate de Patriarhul Nikon, la mijlocul secolului al XVII-lea. În timpul perioadei de persecuţie, o parte dintre membrii mişcării împotriva reformei lui Nikon au fugit în Polonia, Austria, Suedia, Prusia, Moldova, Dobrogea, iar cu timpul au ajuns şi în America de Nord, Manciuria şi chiar în Australia.

Primele comunităţi de lipoveni din România sunt cele din satele Lipoveni (1724) şi Manolea (1743), ambele în judeţul Suceava. S-au constituit apoi comunităţile din Sarichioi, Jurilovca şi Slava Rusă, toate din judeţul Tulcea.

Din punct de vedere organizatoric, la 28 octombrie 1846 a luat fiinţă Mitropolia de Rit Vechi de la Fântâna Albă (Bucovina de Nord), primul ierarh fiind mitropolitul Ambrozie, fost anterior mitropolit al Bosniei şi Herţegovinei. Alegerea lui Ambrozie ca Mitropolit a marcat constituirea comunităţilor creştine de rit vechi într-o Biserică autonomă, ce cuprinde toţi credincioşii de rit vechi din Europa, America şi Australia.

Succesorii lui Ambrozie au purtat titlul de mitropolit, fiind recunoscuţi conducători spirituali ai tuturor credincioşilor creştini de rit vechi din lume, statut şi recunoaştere ce şi le menţin şi astăzi.

La 28 iunie 1940, datorită ocupării Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, mitropolia creştinilor de rit vechi s-a mutat de la Fântâna Albă la Brăila, unde funcţionează şi în prezent, cu prerogative de conducere spirituală asupra tuturor coreligionarilor din lume. 'Mitropolia de rit vechi s-a mutat la Brăila, pentru că Brăila nu era prea departe de Bucovina - unde avem cea mai nordică parohie, la Rădăuţi - şi nici de malul mării. Foarte mult a contat şi faptul că la Braila sunt mai mulţi lipoveni decât în orice alt oraş românesc. La Brăila, vin episcopii de rit vechi din toată lumea, ca să fie unşi', spune părintele Vasile Cozma, parohul care a slujit la Catedrala Mitropolitană a ruşilor lipoveni din Centrul Vechi.

După ce armata sovietică a invadat şi a ocupat Bucovina, în 1940, al VII-lea Mitropolit al credincioşilor staroveri, Siluan, a fost nevoit să părăsească Fântâna Albă, încorporată în acel moment teritoriului Ucrainei, şi să-şi stabilească reşedinţa la Brăila. Astfel, oraşul a devenit centrul spiritual şi ierarhic pentru lipovenii din România, Rusia, Bulgaria, SUA, Franţa, Australia, Germania, Italia, Gruzia şi din alte ţări ale lumii.

Ruşii lipoveni au ridicat în Brăila trei biserici, două în cartierul Pisc, devenit un fel de 'patrie a lipovenilor', şi una în Centrul Vechi, care datează din 1856 şi a fost, până acum trei luni de zile, Catedrală Mitropolitană.

În urma deciziei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi, Catedrala Mitropolitană a fost mutată într-una din bisericile din cartierul Pisc, locul în care se află concentrată comunitatea ruşilor lipoveni din Brăila. Catedrala poartă hramul 'Acoperământul Maicii Domnului' şi respectă succesiunea încăperilor lăcaşurilor de rit ortodox, respectiv pridvor, pronaos, naos şi altar, fiind construită în stil neoclasic şi romantic, cu elemente bizantine, antice şi gotice.

După ce Mitropolitul Siluian şi-a dat obştescul sfârşit la 5 ianuarie 1941, la 25 ianuarie, în oraşul Brăila a avut loc Sfântul Sobor, la care au asistat episcopii Inochentie, Savatie şi Tihon. La Sobor au fost reprezentanţii tuturor comunităţilor de rit vechi din România şi din Dobrogea, preoţi şi mireni. Cu umanitate de voturi, Mitropolit a fost ales episcopul Inochentie (Ivan Grigorievici Usov: 1870-1942), unul dintre scriitorii importanţi ai staroverilor.

Cu 38 de ani de activitate arhierească şi fiind un experimentat scriitor, Mitropolitul Inochentie avea să aducă un mare folos Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi. Planul lui era unul vast şi viza înfiinţarea unui centru spiritual în cadrul Mitropoliei, reînfiinţarea şcolilor parohiale în toată diaspora staroveră, înfiinţarea unei tipografii proprii, editarea unui jurnal al şi a unor cărţi de trebuinţă bisericească şi de învăţătură.

Cel de-al zecelea Mitropolit a fost ales episcopul Slavei, în 1968. Acesta a murit la 16 februarie 1985, fiind înmormântat la Brăila. La 1 iunie 1985, Sfântul Sobor l-a ales Mitropolit pe protopopul Timofei, din localitatea Ghindăreşti, judeţul Constanţa, care, după călugărire, a primit numele de Timon şi a condus ierarhia până în anul 1996. El este înmormântat în satul unde a păstorit mulţi ani, Ghindăreşti.

În 1991 are loc întâlnirea Întâistătătorilor bisericeşti din România şi Rusia, respectiv Mitropolitul Timon cu Mitropolitul Alimpie. Starea mitropolitului Timon agravându-se, a necesitat convocarea, în februarie 1996, a unui Sobor, care, pe lângă alegerea unui episcop pentru staroverii din Australia, Canada şi America, în persoana P.S.S. Sofronie, a ales şi un episcop vicar pentru Centrul Mitropolitan, pe arhidiaconul Leontie de la Mănăstirea de călugări 'Uspenia', localitatea Slava Rusă. Treptat, el va fi uns arhimandrit, iar pe 24 martie (stil nou) 1996 episcop de Brăila - Tulcea şi vicar mitropolitan.

După moartea mitropolitului Timon, în toamna anului 1996, a fost convocat un nou Sobor, care îl alege ca succesor pe proaspătul episcop vicar, P.S.S. Leonti. Pe 14 octombrie 1996, P.S.S. Leonti a fost întronizat de episcopul Leonid de Slava şi episcopul Sofronie, ca cel de-al 12-lea Mitropolit, purtând titulatura de Arhiepiscop de Fântâna Albă şi Mitropolit al tuturor credincioşilor de rit vechi. La eveniment a participat şi o delegaţie din partea bisericii surori din Moscova, în frunte cu Mitropolitul Alimpii.

În anul 2000, moaştele primului Mitropolit, Ambrozie, mort în exil şi îngropat la Trieste (Italia), au fost aduse la Brăila, în Catedrala Mitropolitană din Centrul Vechi, care, din păcate, a fost serios avariată în urma cutremurelor din 10 noiembrie 1940 şi 4 martie 1977. Turla centrală şi un nivel al clopotniţei s-au prăbuşit, iar intemperiile au accentuat degradarea zidurilor, picturii şi a mobilierului. În anul 1996, Ministerul Culturii a declarat oficial Catedrala Mitropoliei de Rit Vechi din Brăila monument istoric, luându-se decizia restaurării acestuia, prin Oficiul Naţional pentru Patrimoniu.

Toate cele trei biserici lipoveneşti din Brăila sunt închinate Maicii Domnului, în acest mod, oraşul fiind apărat, precizează preotul Vasile Cozma. 'În comunitatea noastră, nicio femeie lipoveancă nu se numeşte Maria. Ne socotim nevrednici să-i purtăm numele. Nimeni nu sărbătoreşte la noi de Adormirea Maicii Domnului sau de Naşterea Sfintei Marii', spune părintele Cozma.

Lipovenii s-au distins întotdeauna prin ataşamentul necondiţionat faţă de Biserică. Ritualurile şi obiceiurile lor populare se încadrează profund în tradiţiile creştine, având conotaţii sacrale deosebite. Biserica a avut un rol hotărâtor în păstrarea propriei lor identităţi.

În lucrarea 'Din datinile, obiceiurile şi tradiţiile ruşilor lipoveni din Municipiul Brăila', profesorul Ion Andronache vorbeşte despre taina botezului, care, pentru credincioşii de rit vechi, este un act simbolic, prin care familia întăreşte creştinismul din casă cu încă un membru. 'Naşii copilului sunt, de obicei, fraţii părinţilor copilului. Foarte rar naşii sunt străini. Biserica Ortodoxă de rit vechi nu permite ca naşii să fie persoane nebotezate sau de alte religii. La lipoveni, botezul se face înainte de răsăritul Soarelui, pentru ca ziua să îl prindă pe copil deja creştinat. Se socoteşte că, în acest moment al zilei, ruga este primită mai repede de către îngerul păzitor şi dispare forţa rea. După botez, nou-născutul nu este spălat opt zile, pentru a nu se spăla mirul Sfântului Duh. Mama nou-născutului nu este primită în Biserică timp de 40 zile', explică profesorul Andronache.

De asemenea, crucea purtată de copil la gât după botez, care reprezintă credinţa în Isus Hristos răstignit pentru păcatele oamenilor şi ea diferă de la bărbat, la femeie. 'Crucea bărbătească diferă de cea feminină, care prezintă înflorituri în zona colţurilor. Diferenţa între cruci reprezintă stăpânirea bărbatului asupra femeii', mai spune profesorul Andronache.

Despre taina sfintei căsătorii, părintele Vasile Cozma spune că, la cununie, cel mai de preţ dar pe care îl primesc mirii din partea părinţilor este o icoană: 'Icoana este binecuvântarea adevărată a părinţilor. La biserică, mirele şi mireasa merg cu icoana fetei. Când se întorc, sunt aşteptaţi în casa mirelui cu pâine, sare şi cu icoana pe care părinţii fetei i-au pregătit-o băiatului. La noi, dacă vinzi o icoană, e ca şi când ţi-ai vinde sporul şi norocul casei'.

În casele lipovenilor, fiecare cameră are câte o icoană şi există un loc pentru rugăciune, numit în slava veche 'Colţul ocrotitor al lui Dumnezeu'.

În lucrarea 'Ruşii-lipoveni din România', Filip Ipatiov scria: 'Lângă Biserică, lipovenii s-au simţit mai puternici', subliniind ideea că lipovenii au fost sute de ani 'un neam născut şi ţinut de credinţă'. Credincioşii creştini de rit vechi se consideră păstrătorii 'adevăratei credinţe ortodoxe' şi a vechilor rânduieli tradiţionale ale Bisericii Ortodoxe, păstrează calendarul pe stil vechi, iar serviciile religioase le oficiază în limba slavonă.

Deosebirile cele mai importante între ritul ortodox vechi şi cel nou constă în faptul că credincioşii din prima categorie se închină cu două degete, pe când ceilalţi cu trei degete; scriu numele Mântuitorului cu un singur 'i'- Isus, nu Iisus; preotul de rit vechi slujeşte în slavonă, iar ortodocşii de rit vechi ocolesc biserica în sensul acelor ceasornicului, nu invers, aşa cum fac ceilalţi.

Potrivit rezultatelor definitive ale Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor care a fost realizat în 2011, numărul ruşilor lipoveni din judeţul Brăila a scăzut sub două mii, respectiv 1.940 de persoane. Preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din Brăila, Fenia Jipa Rubanov, a declarat, pentru AGERPRES, că Brăila poate fi considerat judeţul cu cel mai mare număr de lipoveni din România, deoarece în scriptele bisericeşti există peste 8.000 de ruşi lipoveni, chiar dacă oficial numărul lor este cu mult mai mic.

Ca structură, Biserica Ortodoxă Rusă de Rit Vechi din România este organizată într-o Mitropolie, condusă de un Mitropolit şi trei episcopi vicari. Cei aproape 38.000 de credincioşi lipoveni au la dispoziţie 37 de parohii şi 57 lăcaşe de cult, deservite de 37 preoţi, 5 diaconi şi 20 cântăreţi bisericeşti. De asemenea, în cadrul cultului funcţionează trei mănăstiri şi un schit, respectiv 'Vovidenia' pentru femei şi 'Uspenia' pentru bărbaţi, în comuna Slava Cercheză, din judeţul Tulcea, şi o mănăstire de bărbaţi şi un schit pentru femei în satul Manolea, comuna Forăşti, judeţul Suceava.

În proprietatea cultului se află şi 32 cimitire parohiale. Cultul nu are organizat un sistem de învăţământ teologic, preoţii fiind aleşi dintre acei credincioşi apţi să oficieze serviciile religioase, cunoscători ai limbii slavone, tipicului şi canoanelor bisericeşti.

În cadrul parohiilor preoţii organizează, în timpul vacanţelor şcolare, cursuri pentru învăţarea limbii slavone pentru copiii de vârstă şcolară. Periodic, cultul tipăreşte: 'Abecedarul', 'Ceaslovul', 'Psaltirea', 'Liturghierul' şi, anual, calendarul bisericesc.

Guvernul României recunoaşte, prin hotărârea publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 13 mai 2008, Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România, implicit Eparhia de Fântâna Albă, cu reşedinţa în municipiul Brăila, care cuprinde parohiile ortodoxe de rit vechi din judeţele Brăila, Galaţi, municipiul Bucureşti, municipiul Tulcea, Sulina, localităţile Sarichioi, Mahmudia, Periprava, Chilia Veche, Mila 23, Sfiştovca (din judeţul Tulcea), localitatea Borduşani (judeţul Ialomiţa), localitatea Fântâna Albă (Ucraina), precum şi Ţările Baltice.

Potrivit Statutului Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România, Mitropolitul este întâi-stătătorul B.O.R.R.V. şi poartă titlul de 'Arhiepiscop de Fântâna Albă şi Mitropolit al tuturor credincioşilor ortodocşi de rit vechi de pretutindeni'.

Mitropolitul se bucură de toate drepturile stabilite de Sfintele Canoane, de Statutul Bisericii Ortodoxe Ruse de Rit Vechi din România şi de regulamentele bisericeşti. Ca semn distinctiv, Mitropolitul poartă comănac alb cu heruvimi şi camilafcă cu cruce, engolpion patriarhal şi cruce pectorală patriarhală.

Hramul Catedralei Ortodoxe de Rit Vechi din Braila este 'Acoperământul Maicii Domnului' şi se prăznuieşte în fiecare an la 14 octombrie, după calendarul Gregorian, după calendarul Iulian fiind 1 octombrie. AGERPRES/(A - autor: Ecaterina Ignat, editor: Diana Dumitru)