Deva, 17 sep /Agerpres/ - O minune a lumii este Parcul Naţional Retezat cu ale sale 80 de lacuri şi tăuri în care se oglindeşte cerul albastru, cu cele aproape 1.200 de specii de plante care cresc aici sau cu cele 185 de specii de păsări care trăiesc în Retezat.

Este un loc în care turistul copleşit de stresul cotidian îşi găseşte echilibrul atât de necesar pentru a putea să o ia de la capăt.

Situat în Masivul Retezat, din Carpaţii Meridionali, Parcul Naţional Retezat se întinde pe o suprafaţă de peste 38.000 de hectare. Masivul Retezat se înalţă între depresiunile Haţeg şi Petroşani, fiind format din Retezatul Mare, bogat în roci cristaline, şi partea sudică, Retezatul Mic, cu o structură calcaroasă. Cele două părţi ale masivului se unesc în zona lacului Bucura, cel mai întins lac glaciar din România.

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în anul 1935, iar din anul 1979 a obţinut statutul de Rezervaţie a Biosferei. Pe teritoriul său se pot întâlni 20 de vârfuri cu înălţimea de peste 2.000 de metri, cele mai cunoscute fiind Peleaga (2.509 m), Păpuşa (2.508 m), Retezat (2.482 m), Vârful Mare (2.463 m) şi Judele (2.334 m).

În cei aproape 80 de ani de când există, Parcul Naţional Retezat s-a constituit ca locul în care natura a avut cel mai puţin de suferit din cauza oamenilor. Cele 1.190 de specii de plante care trăiesc aici reprezintă o treime din speciile de plante din România. Tot aici cresc 90 de specii de plante endemice, care nu mai pot fi văzute nicăieri în lume. Echilibrul natural s-a păstrat în Parcul Natural Retezat, în condiţiile în care aici poţi întâlni capre negre, cerbi, căprioare, iepuri sau mistreţi, dar şi urşi, lupi şi râşi.

Pentru turistul care urcă în Retezat locul este unul special mai ales prin salba de lacuri glaciare pe care le poate întâlni pe traseele de munte. Sunt 80 la număr, iar unele, cum este Bucura, se poate lăuda cu statutul de cel mai întins lac glaciar din România. Aflat în căldarea Bucura, sub vârful Peleaga, la o altitudine de 2.040 metri, lacul Bucura are o suprafaţă de 8,9 hectare, iar ca să-l înconjori străbaţi 1.390 de metri. Adâncimea maximă a lacului este 15,5 metri, el fiind alimentat din cinci izvoare principale.

Cel mai adânc lac din Retezat este însă Zănoaga. Situat la o altitudine de 2.010 metri, în căldarea glaciară a Judelui, lacul Zănoaga are o adâncime de 29 de metri. Lacul se află la o distanţă de trei ore de mers de lacul Bucura şi oferă un peisaj deosebit, fiind vizitat de mulţi turişti care îşi instalează corturile pe malul său ori se află în drumeţii prin Retezat.

Sunt mii de turişti care au auzit sau au citit despre Parcul Naţional Retezat şi au decis să-şi petreacă vacanţa aici. Accesul se poate face din depresiunea Haţegului, plecând de la Deva pe DN 66 sau dinspre Caransebeş, pe DN68. Din Valea Jiului, drumul te conduce pe DN 66, iar din Haţeg şi Petroşani există mai multe variante de intrare în Parc. Cei care vin cu maşina pot urca până la Centrul de vizitare Nucşoara, unde primesc toate datele necesare şi sunt îndrumaţi apoi pe trasee, în funcţie de condiţia fizică pe care o au. Cei care vin cu trenul, vor coborî la Ohaba de Sub Piatră şi apoi transportul este asigurat de localnici până la Cârnic.

Trebuie ştiut că vizitarea Parcului Naţional Retezat se face în baza unui bilet de intrare care costă 10 lei de persoană şi este valabil şapte zile, indiferent de numărul de intrări. Biletele pot fi obţinute de la Centru de vizitare Nucşoara, Gura Apei, Cârnic, Cabana Pietrele, dar şi la alte intrări marcate în parc. Una dintre recomandările importante pe care le veţi primi la achitarea biletului de intrare este să nu aruncaţi gunoiul pe jos şi să-l aduceţi în afara parcului.

"După estimările noastre, între 15.000 şi 18.000 de turişti vizitează, anual, Parcul Naţional Retezat", spune directorul Administraţiei Parcului Naţional Retezat, Zoran Acimov. "Aici nu am inclus turiştii care vin iarna la schi în staţiunea Râuşor şi care se concentrează exclusiv pe sporturile specifice sezonului. Dintre turiştii care vin în Retezat, aproape un sfert sunt străini. Vin de peste tot din lume, sunt grupuri mari din Ungaria, din Cehia. Am avut turişti din Spania, Israel şi chiar din Marea Britanie. Cu toţii au aflat despre valorile naturale ale Parcului, despre peisajele excepţionale de aici. Unii ne întreabă despre animalele care trăiesc pe teritoriul Parcului Naţional Retezat pentru că ar dori să le vadă".

Pentru acei turişti care sunt obişnuiţi cu biroul decât cu mişcarea fizică, au fost gândite câteva trasee tematice, cu diverse grade de dificultate şi care pot fi străbătute într-un timp rezonabil.

Unul dintre acestea este "Traseul cu enigme", pe parcursul căruia amatorii de drumeţii sunt invitaţi să descopere flora, fauna şi legendele unor obiective istorice, într-o călătorie care durează aproape patru ore. Lansat acum cinci ani, traseul a fost conceput de Administraţia Parcului Naţional Retezat în parteneriat cu Asociaţia de Turism Retezat şi Primăria comunei Sălaşu de Sus.

Traseul începe la Centrul de vizitare Nucşoara, este de dificultate mică, iar turiştii trebuie să urmeze doar marcajul cu bandă albastră şi săgeţile indicatoare, pentru a nu se rătăci. Pe drum, vor întâlni şase panouri concepute pe înţelesul publicului larg pe care apar fotografii, desene şi informaţii inedite despre animale şi plante care trăiesc în Retezat şi la poalele muntelui. Informaţiile sunt completate cu date despre istoria şi tradiţiile locului.

"Pentru ca micuţii să nu se plângă că-i dor picioruşele, îi facem curioşi cu tot felul de enigme, imagini ghicitoare, poveşti şi legende. Ca să găseşti răspunsul la enigma de pe un panou trebuie neapărat să ajungi la panoul următor", spunea, la inaugurarea traseului, Florina Crişan, unul dintre oamenii care au lucrat la acest proiect.

De anul trecut, patru noi trasee îi vor ajuta pe turişti să străbată zone pitoreşti, printre care şi lacurile din căldarea glaciară Bucura, la peste 2.000 de metri altitudine. Traseele au un grad de dificultate scăzut, se pot parcurge în câteva ore, ele fiind pregătite şi marcate de către membrii formaţiilor Salvamont din judeţul Hunedoara.

Astfel, drumeţii care doresc să vadă cât mai multe lacuri din căldarea glaciară Bucura, vor putea urma Traseul Lacurilor, ce poate fi parcurs în circa două ore şi este relativ uşor. Traseul pleacă de la Lacul Bucura, din zona Refugiului Salvamont, şi este conceput ca un circuit marcat cu punct roşu pe fond alb.

Un alt traseu pleacă din comuna Râu de Mori spre staţiunea Râuşor, urmează Valea Vălăreasca şi se încheie pe Vârful Retezat, prin culmea Prelupcele. Se parcurge o zonă de creastă frumoasă, din care se poate vedea Căldarea Şteviei, traseul fiind marcat cu triunghi roşu pe fond alb.

Cel de-al treilea traseu se deschide din zona Brazi, urcă spre barajul Gura Apei, după care, pe Valea Lăpuşnicului Mare se ajunge în Poiana Pelegii şi pe Şaua Pelegii. Marcajul este punct albastru pe fond alb. Este cel mai greu de străbătut, iar pe timp de iarnă accesul turiştilor pe acest traseu este interzis.

Ultimul traseu pleacă din satul Pui, urcă spre Hobiţa, Stâna de Râu şi ajunge prin Tăul Ţapului spre Porţile Închise.

"Traseele sunt relativ uşor de parcurs, însă pe anumite porţiuni pot fi întâlnite zone cu un grad de dificultate mai ridicat. În rest, sunt accesibile şi nu necesită echipamente pentru căţărat. Toate traseele sunt omologate", a explicat şeful Salvamont Hunedoara, Ovidiu Bodean.

În final, câteva recomandări practice prind bine turiştilor care trebuie să ştie că pentru parcurgerea unui traseu de munte este bine să se echipeze cu haine comode şi să aibă încălţăminte de munte, antiderapantă. Din rucsac nu ar trebui să lipsească o sticlă cu apă şi bomboane cu vitamina C, pentru a preveni febra musculară. Ar mai fi utile o pelerină, o pereche de ochelari de soare şi o hartă.

Aruncarea oricăror ambalaje şi resturi pe traseu este interzisă. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Blada, editor: Cristian Anghelache)