Deva, 17 sep /Agerpres/ - Ulpia Traiana Sarmizegetusa este unul dintre monumentele istorice foarte importante ale României la care turiştii pot ajunge cu uşurinţă. Ruinele oraşului, pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, se află la 40 de kilometri de fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia. Locul este încărcat de istorie, iar în ultimii ani numărul turiştilor care vizitează Ulpia Traiana a crescut foarte mult.

Amplasată într-o zonă de aproape şes, pe drumul naţional care face legătura între oraşele Haţeg şi Caransebeş, fosta capitală a Daciei Romane se deschide călătorului chiar de la intrarea în comuna hunedoreană Sarmizegetusa. Zidurile cetăţii se pot observa din drum, iar turistul care opreşte pentru a vedea cetatea are la dispoziţie o parcare chiar în faţa porţii de intrare în incinta monumentului istoric.

Colonia Dacica Sarmizegetusa este apreciată de istorici ca fiind cea mai veche aşezare urbană din Dacia Romană şi cel mai mare centru cultural şi religios. Nu se ştie cu exactitate data la care a fost întemeiat oraşul care a beneficiat, încă de la început, de o situaţie fruntaşă în cadrul provinciei.

Se cunoaşte că pe una dintre monedele din bronz emise la Roma, un sesterţ, este redat ritualul religios de fondare a coloniei romane. Pe aversul monedei se poate observa chipul împăratului Traian, iar pe revers este prezent un personaj uman care trage o brazdă de pământ în interiorul căreia se vor ridica zidurile de incintă.

"La Sarmizegetusa guvernatorul D. Terentius Scaurianus trebuie să fi fost cel care, în numele împăratului, îmbrăcat în cinctus gabinius (toga cu acoperământ pentru cap), va mâna plugul ce va marca limitele viitorului oraş, lăsând nearate zonele unde se vor poziţiona porţile coloniei. Ar fi fost interesant ca acest lucru să se fi întâmplat imediat după încheierea războiului, însă acest important funcţionar şi-a desfăşurat magistratura cândva între 107-112, dar nu se ştie exact când a început-o şi când a terminat-o. Prin urmare, datarea exactă a acestui important moment din viaţa oraşului rămâne, încă, o enigmă neelucidată", afirmă doctorul în arheologie Gică Băeştean, şeful secţiei Muzeul Sarmizegetusa, parte a Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva.

Cu o suprafaţă de circa 34 de hectare între ziduri şi cu alte 60-80 de hectare în afara acestora, Ulpia Traiana se înscrie între oraşele de dimensiune medie ale Imperiului Roman. Populaţia care locuia în acest areal se cifra la aproape 20.000 de oameni. Oraşul dispunea însă şi de un teritoriu în care se dezvoltau activităţi agricole sau aşezări de rang inferior, cum au fost Germisara (actuala Geoagiu-Băi) sau Aquae (Călan Băi).

Vizitarea monumentului istoric începe cu amfiteatrul care captează imediat atenţia turiştilor. Construcţia este una de mari dimensiuni şi putea primi în tribunele din piatră circa 6.000 de persoane. Aici se desfăşurau spectacole cu lupte de gladiatori, dramă sau sport, iar spectatorii îşi ocupau locurile într-o ordine foarte strictă. Pe băncile de piatră din primele rânduri se aşezau aristocraţii oraşului, apoi cei din ordinul equestru, oamenii de afaceri, iar ultimele rânduri erau rezervate pentru oamenii de rând şi femei.

În zona amfiteatrului se mai află templul dedicat lui Aesculap şi Hygia, zeii protectori ai medicinei. Mai sunt şi alte temple, între care cel al zeiţei Nemesis, care proteja şi norocul, mai ales că gladiatorii aveau nevoie de aşa ceva în timpul luptelor. Între templele de la intrare şi zidurile oraşului propriu-zis se poate observa un fragment dintr-un drum imperial, care, odinioară, era o rută importantă de circulaţie de la Vest spre Est.

La intrarea în oraş se află una dintre cele mai importante clădiri, palatul procuratorului financiar al provinciei, un personaj foarte important. Acesta era un fel de ministru de finanţate care se ocupa de strângerea taxelor şi impozitelor, doar că avea o contribuţie mai importantă în partea armatei.

Ajungem în forul coloniei Dacica Sarmizegetusa, centrul în care se intersectau drumurile principale, partea de nord a intrării fiind mărginită de câte o fântână publică. Curtea forumului era placată cu blocuri de marmură, iar de acolo se trecea în basilica, o clădire de domina prin înălţimea sa întreg ansamblul arhitectonic. Din acest spaţiu se putea intra în curia, locul în care decurionii discutau problemele importante ale oraşului, prezidaţi de doi primari.

"În zona forului se găseau şi taberna, magazine. Înainte ca forul să fi îndeplinit funcţii politice, administrative, era locul unde cetăţeanul roman se ducea să schimbe produse. Astfel avem ştiinţă de forum boarium (piaţa de animale), forum piscatorium (piaţa de peşte), forum oleatorium (piaţa pentru uleiuri). Sistemul de canalizare, blocurile de piatră, tuburile ceramice şi conductele de plumb ne îndreptăţesc să înscriem metropola Daciei alături de marile oraşe ale Imperiului Roman, care au însemnat etaloane şi standarde de urbanism şi civilizaţie la cel mai înalt nivel", menţionează specialistul consultat Gică Băeştean.

Un moment important în progresul săpăturilor arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa în reprezintă vizita regelui Carol al II-lea, în anul 1934. Însoţit de fiul său, Mihai, cei doi vor semna în cartea de oaspeţi a muzeului. Regele Mihai a revenit în 1935 la Ulpia Traiana, alături de colegii săi de şcoală, pentru ca ultima vizită pe care o face aici să fie în anul 1997, alături de regina Ana.

De-a lungul timpului, însă, între personalităţile care au ajuns la Sarmizegetusa s-au numărat poetul Lucian Blaga, sculptorul Constantin Brâncuşi sau istoricul Nicolae Iorga.

Este important ca vizitatorii să treacă şi pragul muzeului de la Sarmizegetusa, obiectiv situat chiar peste drum de monumentul istoric.

"Noua expoziţie de bază se doreşte o îmbinare între vechi şi nou, între trecut şi prezent. Pe lângă piesele originale descoperite în timpul cercetărilor am încercat, prin intermediul arheologiei experimentale, să oferim vizitatorului o imagine a cum trebuie să fi arătat acestea în urmă cu aproape 2.000 de ani", spune dr. Gică Băeştean.

În prima sală a muzeului sunt prezentate începuturile Sarmizegetusei, cu soldaţi din Legiunea III Flavia Felix, piese originale de echipament şi reconstituiri ale acestora. Se mai pot vedea gladiatori şi o machetă a amfiteatrului. În cea de a doua sală sunt prezentate câteva fragmente de statui imperiale, din bronz aurit, care împodobeau forul oraşului, dar şi tăbliţe cerate pe care se putea scrie cu ajutorul unui styllus din fier sau bronz. Vizitatorii mai pot vedea instalaţii folosite de romani, inclusiv fragmente din ţevi de plumb folosite pentru aducţiunea apei sau modelul de încălzire centrală utilizat în locuinţe. Muzeul mai prezintă piese folosite în agricultură, comerţ şi jocurile care practicau în capitala Daciei Romane.

În ultimii ani, numărul turiştilor care au vizitat Ulpia Traiana Sarmizegetusa este în creştere. De aceea, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, de care aparţine acest obiectiv, are în plan realizarea unui proiect extrem de ambiţios, de refacere a amfiteatrului roman de la intrare.

"În urmă cu un an, sprijiniţi de Consiliul Judeţean Hunedoara, am reuşit să întocmim primul studiu de fezabilitate la care au participat cei mai importanţi specialişti în arheologie şi arhitectură. Documentaţia care a rezultat în acest proiect este extrem de complexă şi foarte bine argumentată ştiinţific. Suma necesară pentru restaurarea şi reconstrucţia amfiteatrului la dimensiunile pe care le-a avut acum 2.000 de ani se ridică la cinci milioane de euro, ceea ce nu este mult pentru un astfel de proiect. Acum suntem în etapa în care am reuşit să trecem de toate comisiile de specialitate din cadrul Ministerului Culturii, iar acum documentaţia se află depusă la ADR Vest pentru finanţare", declară managerul MCDR Deva, Liliana Ţolaş.

Se aşteaptă definitivarea capitolelor bugetare şi apoi încadrarea acestui proiect pe una dintre axele de finanţare europene, în vederea obţinerii de fonduri nerambursabile.

"Punerea în practică a acestui proiect ar duce la o dezvoltare a Ţării Haţegului. Numărul de turişti la Ulpia Traiana Sarmizegetusa aproape că a 'explodat' în ultimii doi ani. Anul acesta mizăm pe 100.000 de turişti. Oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi de acest monument istoric, unde avem specialişti foarte buni care oferă informaţii vizitatorilor la un nivel academic, în câteva limbi de circulaţie europeană", a completat managerul MCDR Deva.

Monumentul este inclus în proiectul european "Ruta împăraţilor romani", ceea ce aduce multă vizibilitate acestui obiectiv turistic, inclusiv peste hotare. AGERPRES/(AS - autor: Sorin Blada, editor: Ştefan Gabrea)