La circa 90 km de Craiova, în sud-vestul judeţului Dolj, se află municipiul Calafat, port la Dunăre, situat pe malul stâng al fluviului, în Câmpia Ciuperceni (subunitate a Câmpiei Băileştilor), la graniţa cu Bulgaria.
Aşezarea, prin poziţie, a avut din vremuri vechi rolul de schelă (punct vamal) şi de antrepozit comercial al genovezilor.
Potrivit site-ului primăriei municipiului, B.P.Hasdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval, idee împărtăşită şi de A.D. Xenopol. Alţi istorici, printre care C.C. Giurescu şi Nicolae Iorga, susţin însă originea bizantină a numelui aşezării.
Conform unei legende locale, Calafatul ar fi fost iniţial o colonie de pescari. În secolul al XI-lea (1040-1042), un oarecare Mihail Calafat, meşter în arta călăfătuirii, găsind pe aceste meleaguri un loc propice îndeletnicirii sale, ar fi înfiinţat, pe malul Dunării, un atelier pentru repararea şi smolirea corăbiilor. Navigatorii bizantini, iar apoi şi cei genovezi, atraşi de iscusinţa meşterului, au început să-şi aducă aici vasele pentru a fi reparate. Aşa cum arată legenda, locul unde se făcea călăfătuirea era debarcaderul de lângă această aşezare care, ulterior, a primit numele de Calafat.
Menţionată documentar la 5 august 1424, ca punct de vamă (Vama de la Calafat), la trecerea Dunării, pentru grâne, sare, vite, vin, ceară, miere, localitatea devine, în secolele XV-XVI, cel mai important loc de tranzit pentru comerţul Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică.
La mijlocul secolului al XIX-lea, aşezarea a fost ridicată la rangul de oraş, de către domnul Barbu Ştirbei.
De aici, de la Calafat, la 26 aprilie/8 mai 1877, armata română răspunde tirurilor de artilerie turceşti, bombardând Vidinul, aflat pe malul opus al Dunării, declanşându-se, astfel Războiul de Independenţă.
În prima jumătate a secolului XX, industria din Calafat se dezvoltă lent, agricultura rămânând preocuparea de bază a locuitorilor. În anii socialismului, oraşul cunoaşte o dezvoltare economică importantă odată cu amplasarea în localitate a unor obiective economice precum Fabrica de Conserve, Întreprinderea ''Textila'' sau Întreprinderea de Biosinteze.
La 14 iunie 2013, a fost inaugurat Podul Calafat-Vidin, al doilea peste Dunăre între România şi Bulgaria. Podul dintre Calafat şi Vidin, denumit ''New Europe Bridge'', este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă oraşul german Dresda de oraşul Istanbul din Turcia. Are o lungime de aproximativ 2 kilometri, 4 benzi rutiere (două pe fiecare sens), o linie simplă de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti (primul podul care face legătura peste Dunăre între România şi Bulgaria se numeşte Podul Prieteniei şi leagă malul sudic bulgăresc de malul nordic românesc, şi respectiv oraşele Ruse şi Giurgiu).
Cei care poposesc în Calafat pot vizita bisericile ''Sfântul Nicolae'', ''Adormirea Maicii Domnului'', ''Izvorul Tămăduirii'', monumentele închinate memoriei luptătorilor din Războiul de Independenţă din 1877 (printre care se impun Monumentul Independenţei, Monumentul lui Cobuz), Muzeul de Artă şi Etnografie (adăpostit de Palatul Marincu, ridicat între anii 1906-1908, după planurile arhitectului Constantin Rogalschi).
Oraşul, declarat municipiu la 24 septembrie 1996, include în componenţa sa administrativă satele: Ciupercenii Vechi, Basarabi şi Golenţi. La recensământul din 2011 număra 17.336 locuitori. AGERPRES/(Documentare - Doina Lecea, editor: Marina Bădulescu)