DESTINAȚIE:ROMÂNIA/ Județul Iași: scurt istoric

 •  Destinaţie: România
344 afişări

Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul județului Iași au scos la iveală dovezi materiale care atestă existența aici a unor așezări omenești începând cu paleoliticul superior. Cea mai importantă este așezarea descoperită în arealul satului Spinoasa din comuna Erbiceni.

1f8a9ca2-c087-476d-9f49-4b13b3abc398

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA/AGERPRES ARHIVĂ

Din neolitic au fost descoperite numeroase vestigii, printre cele mai semnificative fiind cele de la Băiceni (pe Dealul Cetățuia), Hăbășești, Ruginoasa, Cozia, Fedeleșeni, Larga-Jijia, Glăvănești. De asemenea, din perioada eneolitică au fost descoperite resturi de locuire aparținând culturilor Criș, Precucuteni și Cucuteni (mileniile V-III î.Hr.), răspândite, de altfel, pe o suprafață întinsă a României. Cultura Cucuteni — cultură cu ceramică pictată (de obicei în roșu, alb și negru), de o calitate deosebită, cu decor în spirale, redând elemente zoomorfe stilizate și siluete umane — este una dintre cele mai strălucite culturi din acea perioadă din Europa.

La Ulmi-Liteni, Valea Lupului-Iași ș.a. au fost descoperite urmele unor așezări din epoca bronzului, iar vestigii datând din epoca fierului au fost descoperite la Cozia — Dealul Alexandriei. În această perioadă se dezvoltă o agricultură primitivă și se practică un păstorit transhumant. Așezările sunt acum întărite cu șanțuri de apărare, care le conferă caracterul de cetăți fortificate, precum Cetățuia de la Cotnari (V-III î.Hr.), Moșna, Ruginoasa ș.a.

După cucerirea Daciei de către romani (106 d.Hr.) și organizarea provinciei Dacia, o parte dintre teritoriile locuite de geto-daci a rămas în afara stăpânirii romane, fiind locuite de dacii liberi. Între aceste teritorii se numără și Moldova, unde se aflau carpii. După retragerea romană (271/275 d.Hr.) și desființarea frontierei romane de pe linia Carpaților carpii pătrund în interiorul arcului carpatic, iar daco-romanii trec la rândul lor din fosta provincie la est de Carpați, amplificându-se procesul de romanizare a acestui teritoriu.

Continuitatea de locuire aici a populației dacice romanizate este dovedită de vestigiile descoperite la Iași (secolele III-VI), Erbiceni (secolele IV-V), Hlincea (secolele VII-IX) ș.a. Din secolele VIII-XI datează cultura de tip Dridu, ilustrată de descoperirile de la Spinoasa, Chiperești, Răducăneni, Băiceni ș.a.

În secolele IX-XI pe teritoriul Moldovei erau uniuni de obști, precum și formațiuni politice românești. Din această perioadă datează și tezaurele descoperite la Răducăneni (secolul al X-lea) și Voinești (secolele XI-XIII). Marea invazie tătară străbate în anii 1240-1241 Moldova, Transilvania, Țara Românească.

Anul 1359 reprezintă un moment important în formarea statului medieval Moldova și în emanciparea acesteia de sub autoritatea Coroanei maghiare, Bogdan fiind recunoscut de feudalii locali ca voievod și domn.

Odată cu întemeierea statului medieval Moldova, în secolul al XIV-lea, teritoriul actualului județ Iași se populează intens, dezvoltându-se mai multe orașe și târguri (Iași, Hârlău, Târgu Frumos, Cotnari, Șcheia etc.), iar comerțul și meșteșugurile se dezvoltă în mod deosebit. În 1716 Dimitrie Cantemir menționează ținutul Iașilor ca unitate administrativă între ținuturile Vaslui, Cârligătura, Hârlău, Roman.

Începând din 1434 Iașii sunt reședință a Curții Domnești, iar timp de aproape 300 de ani, între 1564-1859, au fost și capitala statului Moldova. Orașul Iași a suferit în urma distrugerilor provocate de turci, tătari, polonezi sau cazaci (1538, 1577, 1616, 1650, 1686, 1821 etc.).

Pentru a aduce și Transilvania și Moldova în coaliția antiotomană, voievodul Mihai Viteazul a acționat pentru unirea celor trei țări române sub aceeași conducere, în 1600, care a fost și prima încercare de unificare politică a teritoriilor locuite de români. În mai 1600 a avut loc campania lui Mihai Viteazul în Moldova, pe care a luat-o în stăpânire în trei săptămâni. În hrisovul emis la Iași la 27 mai 1600 Mihai Viteazul se intitula: ''Io Mihai voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Românești și al Ardealului și al Moldovei''.

Foto: (c) REPRODUCERE/AGERPRES ARHIVĂ

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei între 1710-1711, încheie o alianță cu Rusia lui Petru I, prin Tratatul de la Luțk, din 13 aprilie 1711, Moldova alăturându-se luptei împotriva turcilor. La 30 mai 1711 intră în Moldova trupele ruse, iar la 24 iunie sosește la Iași însuși țarul Petru I, care se întâlnește cu Dimitrie Cantemir și vizitează orașul. În urma bătăliei de la Stănilești (iulie 1711) Dimitrie Cantemir este nevoit să se refugieze în Rusia.

Odată cu dezvoltarea meșteșugurilor și a comerțului apar și breslele, menționate documentar la Iași încă de la începutul secolului al XVIII-lea. Domnitorul Grigore Ghica a înființat în 1766 o fabrică de postav la Chiperești, care a funcționat însă puțin timp.

În prima jumătate a secolului al XIX-lea la Iași iau ființă o Școală de arte și meserii (1841), o fabrică de mașini agricole, manufacturi care produc țesături, iar Copoul este amenjat ca loc de agrement. În 1804 a fost înființat Seminarul de la Socola, de către mitropolitul Veniamin Costache, iar în 1813 Gheorghe Asachi deschide Academia domnească din Iași.

O societate secretă intitulată ''Fiii coloniei lui Traian'' a luat ființă la Iași în anul 1841, în legătură strânsă cu mișcarea revoluționară din 1840 din Țara Românească, membrii acesteia având drept obiectiv să lupte ''pentru unirea fraților români, pentru dezvoltarea libertății și a unirii patriei''.

Din Iași a pornit în 1848 semnalul revoluției din Țările Române. La 27 martie 1848 este convocată la Iași, la Hotelul Petersburg, o mare adunare populară, la care au participat peste o mie de oameni din toate categoriile sociale și politice și care semnifică momentul începutului revoluției românești. Comisia numită cu acest prilej a alcătuit programul de revendicări în redactarea căruia un rol important l-a avut Vasile Alecsandri.

La 11 iunie 1848, în ziua când în Țara Românească, la București, revoluția triumfa, la Iași a avut loc o puternică manifestație. În august 1848 Mihail Kogălniceanu redacta documentul initulat ''Dorințele partidei naționale din Moldova'', un program prin care se cereau, între altele, autonomia deplină a țării și egalitatea în drepturi civile și politice. Revoluția a luat sfârșit în Moldova în iulie 1848, în urma ocupației militare țariste.

În scopul organizării luptei pentru înfăptuirea unirii Țării Românești cu Moldova, la Socola, lângă Iași a luat ființă în mai 1856 Societatea ''Unirea''. Alegerile pentru adunarea ad-hoc din Moldova, din septembrie 1857, au dat o majoritate unionistă. Rezoluțiile adoptate cu prilejul adunărilor ad-hoc din Țara Românească și din Moldova prevedeau respectarea autonomiei, Unirea Principatelor într-un singur stat cu numele România, prinț străin ereditar etc.

La 5 ianuarie 1859 Adunarea electivă a Moldovei l-a ales în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, participant la revoluția de la 1848 și la lupta pentru unire. Alegerea acestuia, la 24 ianuarie 1859, în unanimitate, și ca domn al Țării Românești a însemnat realizarea de fapt a Unirii celor două Principate. În Iași populația a sărbătorit acest act cu un entuziasm deosebit, mii de oameni ieșind în stradă.

Clădirea Universității din Iași, 1986
Foto: (c) MIHAI ALEXE/AGERPRES ARHIVĂ

Prima universitate din țară a fost înființată în 1860 la Iași. La Iași au trăit și au activat mari personalități ale culturii, științei și artei românești: Grigore Ureche, Varlaam, Dosoftei, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă.

În Războiul de Independență din 1877-1878 locuitorii Iașilor s-au aflat în primele rânduri. Primul drapel al armatei române care a primit botezul de sânge pe câmpul de luptă a fost cel al Regimentului 13 dorobanți, format din locuitori din Iași.

Marea răscoală din 1907 a cuprins, în perioada 8 februarie-12 martie, după Botoșani, și județul Iași, răsculații încercând să pătrundă în orașul Iași, ca și în alte orașe din Moldova.

În cursul Primului Război Mondial, în noiembrie 1916, după ce armata română este nevoită să se retragă în fața inamicului, armatele germano-austro-ungare ocupând Bucureștii, Guvernul I.I.C. Brătianu a plecat la Iași. Aici, la 11 decembrie 1916 se formează guvernul I.I.C. Brătianu-Take Ionescu.

Tot la Iași, la 3 aprilie 1918, ia ființă formațiunea politică Liga Poporului (din 1920 — Partidul Poporului), în frunte cu generalul Alexandru Averescu.

În cursul celui de-al Doilea Război Mondial, la 20 august 1944 a avut loc declanșarea ofensivei sovietice pe frontul Iași-Chișinău.

Potrivit unei noi împărțiri administrativ-teritoriale a țării, în 1950 județul Iași a fost transformat în regiunea Iași, cu șapte raioane, cinci orașe și câteva sute de sate. Ca urmare a Legii nr.2/17 febr. 1968 privind organizarea administrativ-teritorială a teritoriului României, au fost desființate regiunile și raioanele, revenindu-se la forma tradițională de județ, context în care a fost reînființat și județul Iași, în limitele actuale.

Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Iași
Foto: (c) BOGDAN BĂRBULESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Județul Iași are numeroase obiective de interes turistic, marea majoritate a acestora aflându-se în municipiul Iași. Din alte părți ale județului menționăm: bisericile ''Sfântul Gheorghe'' (ctitorie din 1492 a lui Ștefan cel Mare) și ''Sfântul Dumitru'' (ctitorie din 1535 a lui Petru Rareș) din Hârlău; biserica ortodoxă cu hramul ''Cuvioasa Parascheva'' (ctitorie din 1493 a lui Ștefan cel Mare) și ruinele bisericii catolice (ctitorie în stil gotic din 1561-1563) a lui Despot Vodă, pe lângă care a funcționat Colegiul latin din Cotnari (1563); palatul lui Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa; castelul familiei Sturdza (terminat în 1904) de la Miclăușeni; Casa memorială ''Vasile Alecsandri'' din Mircești; Casa memorială ''Mihail Sadoveanu'' și Casa ''Cantacuzino-Pașcanu'' din Pașcani; stațiunea arheologică de la Cucuteni; mânăstirea Dobrovăț din comuna omonimă, cu biserica având hramul ''Pogorârea Duhului Sfânt'', ctitorie din 1503 a lui Ștefan cel Mare; rezervația paleontologică de pe Dealul Repedea, rezervația botanică de la Valea Lungă (comuna Holboca), stațiunile balneoclimaterice Strunga și Nicolina ș.a.

AGERPRES/(Documentare — Ruxandra Bratu; editor: Marina Bădulescu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Destinaţie: România

Cele mai citite din Destinaţie: România

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe