Piatra Neamţ, 11 iul /Agerpres/ - Ridicată în anul 1991 în poiana Haşca din Munţii Stănişoarei, de către arhimandritul Justin Pârvu, Mănăstirea Petru-Vodă este un altar construit în memoria celor care au suferit în închisorile comuniste. El însuşi întemniţat 17 ani în aproape toate temniţele comuniste, părintele Justin Pârvu spunea că a simţit încă din anii petrecuţi în puşcărie că are misiunea de a ridica, acasă, o mănăstire.
'Cel mai lung drum este cel de acasă până acasă', îl parafraza părintele Justin pe poetul Nichita Stănescu.
Accesul la mănăstire se face printr-un drum forestier, derivaţie din satul Petru Vodă, care leagă Poiana Largului de oraşul Târgu Neamţ.
Complexul monahal ridicat de părintele Justin Pârvu se compune din două aşezăminte, respectiv la Petru Vodă şi Paltin-Petru Vodă. Dacă la Petru-Vodă, aşezare de călugări, se află doar biserica şi chiliile acestora, la Paltin-Petru Vodă, părintele Justin a ridicat o biserică, chilii pentru maici, un azil de bătrâni, un orfelinat şi un dispensar medical cu cabinete medicale de medicină generală şi stomatologie, toate pentru oamenii nevoiaşi.
Maicile de la Paltin au un laborator de preparare a unor remedii naturiste, prin prelucrarea plantelor medicinale iar în echipa care asigură prepararea acestora lucrează medici, farmacişti şi asistenţi de medicină generală.
Activitatea socială şi medicală a tuturor acestor obiective este coordonată prin intermediul unei fundaţii, numită iniţial Petru-Vodă, şi redenumită Justin Pârvu, în memoria întemeietorului acesteia. Fundaţia mai deţine şi o editură de carte intitulată Editura Mănăstirii Petru Vodă şi revista 'Atitudini'.
Cea mai cunoscută personalitate a aşezărilor monahale este fără tăgadă cea a întemeietorului, arhimandrit Justin Pârvu, tot mai des asemuit cu părintele Arsenie Boca.
Justin Pârvu s-a născut în satul Petru-Vodă la 10 februarie 1919 şi şi-a început viaţa monahală la Mănăstirea Durău, la vârsta de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rândul călugărilor, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica, lângă Bucureşti. În timpul războiului, între anii 1942-1944, a slujit ca preot militar pe frontul de Est, până la Odesa. După ce la conducerea României au ajuns comuniştii, părintele a fost arestat pe motive politice şi condamnat la 12 ani închisoare, pedeapsa executând-o în închisorile de la Suceava, Văcăreşti, Jilava şi Aiud. Înainte de a fi trimis la 'reeducare' la Piteşti, a fost trimis să muncească, deţinut fiind, în mina de la Baia Sprie. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o în închisoarea din Aiud, perioadă care a fost şi cea mai grea din cei 17 ani de detenţie.
După ce şi-a ispăşit pedeapsa, a mai primit, în 1960, încă patru ani de temniţă pentru că nu s-a lepădat de credinţa sa. În 1964 a fost eliberat şi a devenit muncitor forestier. După doi ani, în 1966, a revenit la viaţa monahală, la Mănăstirea Secu, unde a fost preot monah. Din dorinţa de a-l controla, conducerea comunistă a ţării l-a obligat pe părintele Justin, în anul 1975, să slujească la Mănăstirea Bistriţa. După 1990, părintele Justin se întoarce la Mănăstirea Secu şi, până în 1991, a fost preot şi duhovnic la această mănăstire. Doi ani mai târziu, el s-a retras în sihăstrie, cu gândul de a-şi petrece restul zilelor în post şi rugăciune. În 1991, a întemeiat Mănăstirea de la Petru Vodă. Părintele şi-a continuat misiunea de a schimba câtuşi de puţin această lume şi, în 2000, a ridicat un schit de maici lângă Mănăstirea Petru Vodă, o casă de educaţie pentru copii şi un azil pentru bătrâni, iar trei ani mai târziu a înfiinţat o publicaţie de învăţătură şi atitudine ortodoxă, cu apariţie lunară, numită 'Glasul Monahilor'.
Părintele Justin Pârvu a încetat din viaţă pe 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani şi a fost înmormântat lângă biserica ridicată de el la Petru-Vodă. Înainte de a muri, părintele Justin Pârvu a făcut o profeţie care a pus pe gânduri multă lume, spunând, fără a detalia, că ''mai sunt 12 luni de libertate şi vine urgie'', după cum a relatat o măicuţă de la mănăstirea Paltin care l-a îngrijit în ultimele zile de viaţă. Cimitirul acestei mănăstiri este loc de odihnă şi pentru preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa dar şi pentru poetul Radu Gyr.
De numele Mănăstirii Petru-Vodă sunt legate, în ultimii ani, date privind implicarea activă în dispute naţionale de tipul celei privind paşapoartele biometrice sau exploatarea gazelor de şist. Astfel, prin vocea arhimandritului Justin Pârvu, au fost deseori exprimate poziţii contrare ideii de introducerea a tipului respectiv de paşaport. În 2013, pe fondul unei mişcări mai ample de sprijin a mişcărilor anti-exploatare a gazelor de şist, o parte dintre călugării de la Petru-Vodă au făcut un gest de solidaritate cu protestatarii anti-Chevron de la Pungeşti - Vaslui. Acesta s-a concretizat prin aducerea la locul protestelor a unei troiţe-simbol din cimitirul Mănăstirii Petru-Vodă.
De obştea mănăstirii sunt însă legate şi câteva momente controversate. Astfel, arhimandritul Justin Pârvu a fost filmat în februarie 2009 şi 2011 în timp ce corul de maici de la Mănăstirea Paltinu îi cânta, cu ocazia aniversării zilei de naştere, cântece legionare. În noiembrie 2013, la împlinirea a şapte ani de la înmormântarea în cimitirul lăcaşului a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, s-a consumat episodul deshumării osemintelor sale, lucru petrecut contrar dispoziţiilor sale testamentare. La insistenţele fiului părintelui Calciu, care a ameninţat cu judecata în instanţă, trupul acestuia a fost reînhumat deşi o parte din obştea mănăstirii dorea să ceară canonizarea acestuia, pentru că rămăşiţele erau neputrezite. La scurt timp, în ianuarie 2014, pe site-ul lăcaşului, un comunicat sub forma unei scrisori deschise dar neasumată de conducerea mănăstirii, a adus acuzaţii serviciilor de informaţii că supervizează şi controlează activitatea monahilor prin intermediul unor persoane infiltrate, cu scopul de a deteriora imaginea mănăstirii.
Dincolo de toate aceste aspecte, mănăstirea de la Petru-Vodă rămâne un colţ de rai, un loc de spiritualitate înaltă şi pelerinaj căutat de mii şi mii de credincioşi din întreaga ţară şi nu numai. AGERPRES/(AS - autor: Gabriel Apetrii, editor: Adrian Drăguţ)
'Cel mai lung drum este cel de acasă până acasă', îl parafraza părintele Justin pe poetul Nichita Stănescu.
Accesul la mănăstire se face printr-un drum forestier, derivaţie din satul Petru Vodă, care leagă Poiana Largului de oraşul Târgu Neamţ.
Complexul monahal ridicat de părintele Justin Pârvu se compune din două aşezăminte, respectiv la Petru Vodă şi Paltin-Petru Vodă. Dacă la Petru-Vodă, aşezare de călugări, se află doar biserica şi chiliile acestora, la Paltin-Petru Vodă, părintele Justin a ridicat o biserică, chilii pentru maici, un azil de bătrâni, un orfelinat şi un dispensar medical cu cabinete medicale de medicină generală şi stomatologie, toate pentru oamenii nevoiaşi.
Maicile de la Paltin au un laborator de preparare a unor remedii naturiste, prin prelucrarea plantelor medicinale iar în echipa care asigură prepararea acestora lucrează medici, farmacişti şi asistenţi de medicină generală.
Activitatea socială şi medicală a tuturor acestor obiective este coordonată prin intermediul unei fundaţii, numită iniţial Petru-Vodă, şi redenumită Justin Pârvu, în memoria întemeietorului acesteia. Fundaţia mai deţine şi o editură de carte intitulată Editura Mănăstirii Petru Vodă şi revista 'Atitudini'.
Cea mai cunoscută personalitate a aşezărilor monahale este fără tăgadă cea a întemeietorului, arhimandrit Justin Pârvu, tot mai des asemuit cu părintele Arsenie Boca.
Justin Pârvu s-a născut în satul Petru-Vodă la 10 februarie 1919 şi şi-a început viaţa monahală la Mănăstirea Durău, la vârsta de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rândul călugărilor, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica, lângă Bucureşti. În timpul războiului, între anii 1942-1944, a slujit ca preot militar pe frontul de Est, până la Odesa. După ce la conducerea României au ajuns comuniştii, părintele a fost arestat pe motive politice şi condamnat la 12 ani închisoare, pedeapsa executând-o în închisorile de la Suceava, Văcăreşti, Jilava şi Aiud. Înainte de a fi trimis la 'reeducare' la Piteşti, a fost trimis să muncească, deţinut fiind, în mina de la Baia Sprie. Cea mai mare parte a pedepsei a executat-o în închisoarea din Aiud, perioadă care a fost şi cea mai grea din cei 17 ani de detenţie.
După ce şi-a ispăşit pedeapsa, a mai primit, în 1960, încă patru ani de temniţă pentru că nu s-a lepădat de credinţa sa. În 1964 a fost eliberat şi a devenit muncitor forestier. După doi ani, în 1966, a revenit la viaţa monahală, la Mănăstirea Secu, unde a fost preot monah. Din dorinţa de a-l controla, conducerea comunistă a ţării l-a obligat pe părintele Justin, în anul 1975, să slujească la Mănăstirea Bistriţa. După 1990, părintele Justin se întoarce la Mănăstirea Secu şi, până în 1991, a fost preot şi duhovnic la această mănăstire. Doi ani mai târziu, el s-a retras în sihăstrie, cu gândul de a-şi petrece restul zilelor în post şi rugăciune. În 1991, a întemeiat Mănăstirea de la Petru Vodă. Părintele şi-a continuat misiunea de a schimba câtuşi de puţin această lume şi, în 2000, a ridicat un schit de maici lângă Mănăstirea Petru Vodă, o casă de educaţie pentru copii şi un azil pentru bătrâni, iar trei ani mai târziu a înfiinţat o publicaţie de învăţătură şi atitudine ortodoxă, cu apariţie lunară, numită 'Glasul Monahilor'.
Părintele Justin Pârvu a încetat din viaţă pe 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani şi a fost înmormântat lângă biserica ridicată de el la Petru-Vodă. Înainte de a muri, părintele Justin Pârvu a făcut o profeţie care a pus pe gânduri multă lume, spunând, fără a detalia, că ''mai sunt 12 luni de libertate şi vine urgie'', după cum a relatat o măicuţă de la mănăstirea Paltin care l-a îngrijit în ultimele zile de viaţă. Cimitirul acestei mănăstiri este loc de odihnă şi pentru preotul Gheorghe Calciu Dumitreasa dar şi pentru poetul Radu Gyr.
De numele Mănăstirii Petru-Vodă sunt legate, în ultimii ani, date privind implicarea activă în dispute naţionale de tipul celei privind paşapoartele biometrice sau exploatarea gazelor de şist. Astfel, prin vocea arhimandritului Justin Pârvu, au fost deseori exprimate poziţii contrare ideii de introducerea a tipului respectiv de paşaport. În 2013, pe fondul unei mişcări mai ample de sprijin a mişcărilor anti-exploatare a gazelor de şist, o parte dintre călugării de la Petru-Vodă au făcut un gest de solidaritate cu protestatarii anti-Chevron de la Pungeşti - Vaslui. Acesta s-a concretizat prin aducerea la locul protestelor a unei troiţe-simbol din cimitirul Mănăstirii Petru-Vodă.
De obştea mănăstirii sunt însă legate şi câteva momente controversate. Astfel, arhimandritul Justin Pârvu a fost filmat în februarie 2009 şi 2011 în timp ce corul de maici de la Mănăstirea Paltinu îi cânta, cu ocazia aniversării zilei de naştere, cântece legionare. În noiembrie 2013, la împlinirea a şapte ani de la înmormântarea în cimitirul lăcaşului a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, s-a consumat episodul deshumării osemintelor sale, lucru petrecut contrar dispoziţiilor sale testamentare. La insistenţele fiului părintelui Calciu, care a ameninţat cu judecata în instanţă, trupul acestuia a fost reînhumat deşi o parte din obştea mănăstirii dorea să ceară canonizarea acestuia, pentru că rămăşiţele erau neputrezite. La scurt timp, în ianuarie 2014, pe site-ul lăcaşului, un comunicat sub forma unei scrisori deschise dar neasumată de conducerea mănăstirii, a adus acuzaţii serviciilor de informaţii că supervizează şi controlează activitatea monahilor prin intermediul unor persoane infiltrate, cu scopul de a deteriora imaginea mănăstirii.
Dincolo de toate aceste aspecte, mănăstirea de la Petru-Vodă rămâne un colţ de rai, un loc de spiritualitate înaltă şi pelerinaj căutat de mii şi mii de credincioşi din întreaga ţară şi nu numai. AGERPRES/(AS - autor: Gabriel Apetrii, editor: Adrian Drăguţ)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.