Târgovişte, 2 iul /Agerpres/ - Puţini turişti care vizitează judeţul Dâmboviţa ştiu că aici se află cea mai mare rezervaţie de zimbri din România. La Bucşani, la Zimbrăria Neagra, sunt 48 de zimbri care trăiesc în ţarc pe o suprafaţă de 162 de hectare. Zimbrăria este situată la mai puţin de 80 de kilometri de Bucureşti.
Animalele au fost botezate cu nume care încep cu ''RO'', de la indicativul ţării: Roşia, Rotunda, Rococo, Robokap, Romario, Romela, Rocăriţa sau Roşcatu. Născut în iunie 1986, Rociu este cel mai vârstnic zimbru. La sfârşitul anului trecut, zimbrăria s-a îmbogăţit cu cinci noi exemplare.
''Este o oază, la 8-10 kilometri de comuna Bucşani, în interiorul pădurii Neagra, de unde şi numele zimbrăriei. Este înfiinţată în 1978, este cea mai mare zimbrărie din ţară la ora actuală. Avem 48 de exemplare de zimbri într-un ţarc, rezervaţie cu 162 de hectare. Există un centru de vizitare, există o cabană, o zonă amenajată unde pot sta turiştii să bea o apă. Pot să vă spun că de 1 mai au fost sute de excursionişti care au venit la zimbrărie. Perioadele cele mai bune pentru a fi văzuţi zimbrii sunt dimineaţa şi după-amiaza. Pe perioada de vară sunt 20-30 de hectare de păşune, iar zimbrii găsesc hrană în pădure şi se duc după umbră. Din octombrie până în martie îi aducem la moară, le punem hrana acolo şi vin aproape pentru a mânca. Turiştii care vin văd zimbrii. Mai sunt exemplare bătrâne, 25-30 de ani cam asta este limita lor de vârstă, care se autoizolează. Zimbrii, în general, stau în cârduri, grupaţi. La suprafaţa pe care noi o avem la zimbrărie, cam 30 de exemplare ar trebui să stea acolo, dar avem nişte comenzi la Vânători-Neamţ, sperăm să mai livrăm la alte parcuri. În concluzie îndemn pe oricine să vină la Zimbrăria Neagra, este o experienţă de neuitat'', a declarat, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei Silvice Dâmboviţa, Costel Preda.
La maturitate, după şapte, opt ani, zimbrul cântăreşte în jur de o tonă, iar femela în jur de 600 de kilograme. Un zimbru poate să trăiască până la 28 de ani în captivitate, durata de viaţă reducându-se atunci când se află în sălbăticie. Zimbrii se hrănesc în primele ore ale dimineţii, după care se adăpostesc în general în treimea superioară a pantelor line pentru a rumega. Cea mai bună oră de vizită este dimineaţa, pe la ora 10.00, când zimbrii vin să mănânce suplimente de hrană. Pe timpul iernii, zimbrul nu se mai poate hrăni singur în totalitate şi primeşte necesarul de la îngrijitorii de la zimbrărie.
Zimbrul e animal sociabil, părând a fi un animal paşnic în relaţia cu omul şi tolerant cu alte animale. Dar poate fi surprins şi cu ieşiri agresive imprevizibile, dovedind agilitate şi mare sprinteneală în ciuda masivităţii corporale.
' 'În pădurile trecutului românesc îndepărtat se pare că au trăit bouri, dar şi zimbri. În acele vremuri nimeni nu îi confunda, fiecare având un grad de admiraţie din partea pământenilor potrivit calităţilor sale. Apoi prin secolul al XVI-lea, bourul a dispărut de pe pământurile româneşti. În Europa de Vest, zimbrii au dispărut din fauna locală încă din secolul al XI-lea. Au supravieţuit până târziu în Estul Europei, ultimul zimbru fiind ucis în 1927, în Caucaz. La acea oră în întreaga lume se mai aflau în captivitate doar 50 de zimbri. Specia se afla în mare pericol. Bourul dispăruse ca specie în urmă cu 400 de ani şi se părea că istoria îi oferă şi zimbrului aceeaşi soartă. Confuzia dintre bour şi zimbru există de sute de ani, susţin unii. Alţii, în schimb, consideră că din contră, bourul şi zimbrul sunt de fapt unul şi acelaşi'', se arată pe zimbrarianeagra.ro, pagina oficială a zimbrăriei din Bucşani.
Timp de 169 de ani, în România nu au mai existat zimbri. Ultimul zimbru din Moldova a fost ucis în 1762, iar din Transilvania în 1970. Apare din nou în România cu începere din toamna anului 1958, prin aducerea din Polonia a unui mascul şi a unei femele, într-un parc de vânătoare de lângă oraşul Hateg, judeţul Hunedoara.
Pentru vizitarea zimbrăriei, preţul este de 4 lei pentru adult şi 2 lei pentru un copil, iar cei care vin nu au limită de timp pentru vizitare. Cei care doresc să petreacă mai mult de o zi la zimbrărie au în apropiere o cabană unde se oferă cazare. AGERPRES / (AS - autor: Cornelia Dumitru, editor: Marius Frăţilă)