Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Piatra de temelie a Catedralei Episcopale din Galaţi a fost aşezată la 27 aprilie 1906, de către perechea princiară Ferdinand şi Maria, alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcţia durând până în anul 1917 şi fiind realizată după planurile arhitecţilor Petre Antonescu şi Ştefan Burcuş.
Catedrala este construită în stil neobizantin cu influenţe ale arhitecturii de cult moldoveneşti. Biserica are o lungime exterioara de 37 metri şi o înălţime de 42,5 metri. Compartimentarea este următoarea: pridvor deschis pe coloane, pronaos, naos, altar. Absidele laterale sunt înglobate în grosimea zidurilor.
La exterior temelia vizibila este din blocuri de piatră cioplită.
Pridvorul deschis se sprijină pe coloane duble şi arcuri trilobate.
Biserica este încinsă de un brâu casetat la 1/3 din înălţimea zidurilor şi de un brâu în torsada deasupra ferestrelor. Firide mici se înşiruie sub cornişa puternic profilată. Biserica are o turlă mare pe naos şi două mai mici pe pronaos.
În interior este pardosită cu dale din marmură de Carara albe şi roşii şi pictată în frescă.
Catapeteasma este din cărămidă şi brâie din marmură de Carrara. Amvonul este din aceeaşi marmură iar policandrele din bronz masiv.
În anul 2006, Catedrala cu hramul "Sf. Ierarh Nicolae şi Sf. Apostol Andrei" a fost resfinţită. La aceasta sărbătoare au participat 16 membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, mitropolitul Efrem de Ydra, Spetses şi Eghina - Grecia, precum şi foarte mulţi preoţi şi credincioşi.
Resfinţirea acestui locaş s-a făcut la împlinirea a 100 de ani de la punerea pietrei de temelie şi la 10 ani de la aducerea pentru prima oară, în România, a moaştelor Sf. Apostol Andrei, ocrotitorul României, protector al municipiului Galaţi. Cu această ocazie au fost aduse la Galaţi şi o parte din moaştele Sf. Ierarh Nectarie de Eghina. O părticică din moaştele Sf. Ierarh Nectarie au fost donate Catedralei Episcopale din Galaţi şi ele au rămas alături de alte sfinte moaşte spre venerarea de către credincioşi.
Catedrala a fost resfinţită în urma unor ample lucrări de restaurare şi de consolidare, care s-au desfăşurat timp de 17 ani. Lucrările de reamenajare începute în anul 1989 au fost duse la bun sfârşit prin consolidarea infrastructurii şi a suprastructurii ei, curăţarea picturii interioare, amenajările exterioare şi construirea unei noi clădiri în curtea centrului eparhial, cultural-pastoral şi misionar al Dunării de Jos, cu hramul Sfântului Ioan Casian.
De altfel, lucrările de restaurare au marcat istoria catedralei, din cauza faptului că nu a existat o corelare corespunzătoare între natura terenului şi soluţiile constructive, potrivit site-ului oficial al Direcţiei Judeţeane pentru Cultură Galaţi.
Acest fapt a determinat degradări care s-au remediat între 1935-1936, biserica resfinţindu-se la 20 decembrie 1936. Cutremurul din anul 1940 a prăbuşit turla cea mare. Abia în 1950 au început lucrările de restaurare, în urma cărora biserica a fost resfinţită la 7 iulie 1957.
Cutremurul din 1977, dar mai ales ridicarea pânzei freatice în zonă au determinat degradări care au impus noi lucrări de consolidare.
Pentru consolidarea bisericii s-a realizat o reţea de centuri şi stâlpi din beton armat, asociată cu consolidarea locală la arcele timpan naos, absidă şi bolta altarului precum şi la arcele, bolţile şi cupolele ce compun pridvorul. Local, s-a impus înlocuirea a doua coloane din beton armat. În zonele unde betonul armat conlucrează cu zidăria s-a folosit mortar beton în stare fluidă, soluţie concepută de prof. univ. ing. Alex. Cişmigiu.
În paralel cu lucrările de consolidare s-a executat şi restaurarea picturii de către un colectiv condus de prof. Condurache de la Academia de Arte din Iaşi.
* * *
Catedrala Episcopală din Galaţi a adăpostit două zile racla cu capul Sfântului Apostol Andrei, care a fost adusă în România de la Catedrala mitropolitană din Patras (Grecia), în 12 octombrie 1996.
Sfintele moaşte au fost purtate în procesiune spre Catedrala din Iaşi, unde au rămas câteva zile, cu prilejul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.
Din seara zilei de 16 octombrie până pe 17 octombrie 1996, după amiază, moaştele Sf. Andrei au fost la Catedrala din Galaţi a Arhiepiscopiei Dunării de jos, pe atunci Episcopia Dunării de Jos.
În data de 19 octombrie 1996, sfintele moaşte însoţite de delegaţia din Grecia s-au întors în Patras. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Marina Bădulescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.