Suprafaţa totală: 8.499 kmp
Numărul oraşelor: 5, din care un municipiu - Tulcea
Numărul comunelor: 46
Numărul satelor: 133
Judeţul Tulcea este localizat în jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, în extremitatea sud-estică a României.
Înconjurat din trei părţi de apă, judeţul se învecinează la Vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la Nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea, la Est cu Marea Neagră, iar singurul hotar terestru este la Sud, cu judeţul Constanţa. Pe teritoriul judeţului se află punctul extrem estic al României, la Sulina.
Punctele de trecere a frontierei în regim de transport portuar sunt: Tulcea, cu punctele corespondente Ismail şi Reni pe teritoriul ucrainean, respectiv Sulina, către apele internaţionale. În regim de trafic internaţional cu specific aeroportuar există punctul de trecere a frontierei de pe Aeroportul ''Delta Dunării''- Tulcea.
Suprafaţa judeţului reprezintă 3,56% din suprafaţa ţării.
Tulcea se numără printre judeţele cu cel mai mic număr de persoane în populaţia stabilă, conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Astfel, populaţia se cifrează la 213.083 persoane de locuitori, dintre care 99.581 persoane (46,7%) locuiesc în mediul urban şi 113.502 în mediul rural. Oraşele Babadag, Măcin, Isaccea, Sulina au populaţii de sub 10.000 de locuitori. Tulcea este unul din cele două judeţe cu cele mai mari reduceri ale populaţiei stabile, de peste 15%, faţă de recensământul anterior. Pe de altă parte, se clasează în grupa judeţelor cu potenţial economic mare, printr-o pondere superioară în totalul populaţiei a grupei de vârstă 25-64 de ani (57,1%), reprezentativă pentru resursele de muncă şi dezvoltarea economică. Datorită întinderilor de apă, judeţul Tulcea are cea mai mică densitate a populaţiei, de 25,07 locuitori/kmp.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă la ultimul recensământ pentru aproximativ 199.000 de persoane, dintre care s-au declarat români 180.496 persoane (90,80%), romi 3.423 persoane (1,72%). Grupurile etnice cu un număr reprezentativ de persoane sunt: ruşi-lipoveni (10.342 persoane), turci (1.674), ucraineni (1.083), greci (1.181), tătari (119).
Din suprafaţa totală a judeţului, 40,54% (3.446 kmp) este ocupată de suprafaţa umedă constituită din Delta Dunării şi complexul lagunar Razim-Sinoe, în Nord-Estul judeţului. Acest perimetru reprezintă prima zonă biogeografică, în continuă expansiune, datorită depunerii continue a aluviunilor Dunării.
Dunărea formează hotarul natural la Vest şi Nord, fiind principala cale de transport în judeţ. În dreptul municipiului Tulcea, Dunărea se desparte în trei braţe: Chilia la Nord, Sfântu Gheorghe la Sud (ambele numai pentru transportul fluvial) şi Sulina la mijloc, care asigură transportul maritim până în porturile Galaţi, pentru nave mai mari, şi Brăila, pentru nave mai mici. Transporturile fluviale şi maritime de mărfuri şi călători se realizează prin porturile Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche, Măcin, municipiul Tulcea reprezentând principala localitate de plecare către Delta Dunării.
La Sud de braţul Sfântu Gheorghe se află laguna Razim, care se continuă în judeţul Constanţa cu lacul Sinoe.
Delta Dunării este una dintre cele mai mari delte de pe glob, care datorită numeroaselor specii de păsări, insecte, reptile şi peşti a fost declarată în 1990 Rezervaţie a mediului înconjurător, ecologică şi a păsărilor, sub protecţia şi în patrimoniul UNESCO. Valoarea universală a Rezervaţiei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea în reţeaua universală a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului ''Omul şi biosfera'', lansat de UNESCO în 1970. În 1991, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) a fost recunoscută ca Zonă Umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă, prin Convenţia RAMSAR.
Relieful mai cuprinde Horstul Dobrogean la Vest, rest al lanţului de munţi Hercinic, din care fac parte Munţii Măcinului. Horstul Dobrogean reprezintă a doua zonă biogeografică, care se prezintă ca un platou tipic ce determină existenţa a încă trei zone biogeografice: zona de stepă, zona de pădure de stepă şi zona de pădure. Munţii Măcinului se află în Nord-Vestul judeţului, având înălţimea unor dealuri (culmea Pricopanului, 476 m), dar care, datorită pantelor abrupte şi sălbatice, au aspect de adevăraţi munţi.
În judeţul Tulcea apele sunt grupate în două bazine hidrografice: Dunăre şi Litoral, care ocupă 71%, respectiv 29% din suprafaţa judeţului. Reţeaua hidrografică care exclude Delta Dunării este cea mai redusă din ţară şi se caracterizează prin râuri scurte, tributare Dunării sau care se varsă în cuvetele lacustre de pe litoralul Mării Negre. Abundenţa lacurilor fluviale (Peceneaga, Balta Traian, Jijila, Gorgonel, Telincea, Parcheş, Somova), deltaice (Furtuna, Gorgova, Merhei, Matiţa, Tatanir, Lumina, Puiu, Lacu Roşu, Trei Iezere) şi litorale (Razim, Dranov, Goloviţa, Zmeica, Ceamurlia, Babadag) constituie o importantă resursă naturală, cu importanţă piscicolă, pentru alimentare cu apă, comunicaţii şi baze de agrement.
Lista rezervaţiilor naturale din judeţul Tulcea cuprinde, pe lângă Delta Dunării (580.000 ha): Arinişul Erenciuc (50 ha), Capul Doloşman (125 ha), Complexul Sacalin Zătoane (21.410 ha), Complexul Periteaşca - Leahova (4.125 ha), Complexul Vătafu - Lunguleţ (1.625 ha), Grindul şi Lacul Răducu (2.500 ha), Insula Popina (98 ha), lacurile Belciug, Potcoava, Rotundu, Nebunu, lacul fosilifer Dealul Bujoarele, Parcul Naţional Munţii Măcinului (11.152 ha), pădurile Caraorman (2.250 ha), Babadag - Codru, Letea (2.825 ha), Valea Fagilor, Rezervaţia botanică Korum Tarla, Rezervaţia geologică Agighiol, Rezervaţia naturală Dealul Bujorului, Rezervaţia de liliac Valea Oilor, Rezervaţia de liliac Fântâna Mare, Roşca - Buhaiova (9.625 ha), Sărăturile Murighiol (87 ha), Vârful Secarul.
Resursele subsolului, cât şi cele de suprafaţă, constituie rezerve importante de materii prime şi materiale. Reprezentative pentru judeţ sunt şi terenurile arabile, viile, livezile, grădinile, păşunile şi fâneţele. Dealurile judeţului sunt acoperite, în parte, cu păduri de foioase, tot aici fiind întâlnite cele mai întinse păduri de tei argintiu din Europa, o importantă bază meliferă.
În privinţa energiei eoliene, judeţul Tulcea are un potenţial energetic superior altor zone ale ţării, care a început să fie valorificat prin derularea unor investiţii în amplasarea centralelor eoliene în zonele: Baia, Valea Nucarilor, Topolog, Măcin, Agighiol, Casimcea, Stejaru, Cerna, Mahmudia, Beştepe.
În ceea ce priveşte turismul, capacitatea existentă la nivelul anului 2013 se cifra la 4.365 locuri de cazare. Conform INS, sosirile de turişti în judeţ, în 2013, au fost de 80.992 persoane, din care sosirile de turişti străini s-au cifrat la 22.790, pentru zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea. AGERPRES/ (Documentare-Roxana Mihordescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Numărul oraşelor: 5, din care un municipiu - Tulcea
Numărul comunelor: 46
Numărul satelor: 133
Judeţul Tulcea este localizat în jumătatea nordică a provinciei istorice Dobrogea, în extremitatea sud-estică a României.
Înconjurat din trei părţi de apă, judeţul se învecinează la Vest cu judeţele Brăila şi Galaţi, la Nord cu Ucraina prin graniţa naturală Dunărea, la Est cu Marea Neagră, iar singurul hotar terestru este la Sud, cu judeţul Constanţa. Pe teritoriul judeţului se află punctul extrem estic al României, la Sulina.
Punctele de trecere a frontierei în regim de transport portuar sunt: Tulcea, cu punctele corespondente Ismail şi Reni pe teritoriul ucrainean, respectiv Sulina, către apele internaţionale. În regim de trafic internaţional cu specific aeroportuar există punctul de trecere a frontierei de pe Aeroportul ''Delta Dunării''- Tulcea.
Suprafaţa judeţului reprezintă 3,56% din suprafaţa ţării.
Tulcea se numără printre judeţele cu cel mai mic număr de persoane în populaţia stabilă, conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011. Astfel, populaţia se cifrează la 213.083 persoane de locuitori, dintre care 99.581 persoane (46,7%) locuiesc în mediul urban şi 113.502 în mediul rural. Oraşele Babadag, Măcin, Isaccea, Sulina au populaţii de sub 10.000 de locuitori. Tulcea este unul din cele două judeţe cu cele mai mari reduceri ale populaţiei stabile, de peste 15%, faţă de recensământul anterior. Pe de altă parte, se clasează în grupa judeţelor cu potenţial economic mare, printr-o pondere superioară în totalul populaţiei a grupei de vârstă 25-64 de ani (57,1%), reprezentativă pentru resursele de muncă şi dezvoltarea economică. Datorită întinderilor de apă, judeţul Tulcea are cea mai mică densitate a populaţiei, de 25,07 locuitori/kmp.
Informaţia privind etnia a fost disponibilă la ultimul recensământ pentru aproximativ 199.000 de persoane, dintre care s-au declarat români 180.496 persoane (90,80%), romi 3.423 persoane (1,72%). Grupurile etnice cu un număr reprezentativ de persoane sunt: ruşi-lipoveni (10.342 persoane), turci (1.674), ucraineni (1.083), greci (1.181), tătari (119).
Din suprafaţa totală a judeţului, 40,54% (3.446 kmp) este ocupată de suprafaţa umedă constituită din Delta Dunării şi complexul lagunar Razim-Sinoe, în Nord-Estul judeţului. Acest perimetru reprezintă prima zonă biogeografică, în continuă expansiune, datorită depunerii continue a aluviunilor Dunării.
Dunărea formează hotarul natural la Vest şi Nord, fiind principala cale de transport în judeţ. În dreptul municipiului Tulcea, Dunărea se desparte în trei braţe: Chilia la Nord, Sfântu Gheorghe la Sud (ambele numai pentru transportul fluvial) şi Sulina la mijloc, care asigură transportul maritim până în porturile Galaţi, pentru nave mai mari, şi Brăila, pentru nave mai mici. Transporturile fluviale şi maritime de mărfuri şi călători se realizează prin porturile Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Isaccea, Chilia Veche, Măcin, municipiul Tulcea reprezentând principala localitate de plecare către Delta Dunării.
La Sud de braţul Sfântu Gheorghe se află laguna Razim, care se continuă în judeţul Constanţa cu lacul Sinoe.
Delta Dunării este una dintre cele mai mari delte de pe glob, care datorită numeroaselor specii de păsări, insecte, reptile şi peşti a fost declarată în 1990 Rezervaţie a mediului înconjurător, ecologică şi a păsărilor, sub protecţia şi în patrimoniul UNESCO. Valoarea universală a Rezervaţiei Delta Dunării a fost recunoscută prin includerea în reţeaua universală a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului ''Omul şi biosfera'', lansat de UNESCO în 1970. În 1991, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) a fost recunoscută ca Zonă Umedă de importanţă internaţională, mai ales ca habitat al păsărilor de apă, prin Convenţia RAMSAR.
Relieful mai cuprinde Horstul Dobrogean la Vest, rest al lanţului de munţi Hercinic, din care fac parte Munţii Măcinului. Horstul Dobrogean reprezintă a doua zonă biogeografică, care se prezintă ca un platou tipic ce determină existenţa a încă trei zone biogeografice: zona de stepă, zona de pădure de stepă şi zona de pădure. Munţii Măcinului se află în Nord-Vestul judeţului, având înălţimea unor dealuri (culmea Pricopanului, 476 m), dar care, datorită pantelor abrupte şi sălbatice, au aspect de adevăraţi munţi.
În judeţul Tulcea apele sunt grupate în două bazine hidrografice: Dunăre şi Litoral, care ocupă 71%, respectiv 29% din suprafaţa judeţului. Reţeaua hidrografică care exclude Delta Dunării este cea mai redusă din ţară şi se caracterizează prin râuri scurte, tributare Dunării sau care se varsă în cuvetele lacustre de pe litoralul Mării Negre. Abundenţa lacurilor fluviale (Peceneaga, Balta Traian, Jijila, Gorgonel, Telincea, Parcheş, Somova), deltaice (Furtuna, Gorgova, Merhei, Matiţa, Tatanir, Lumina, Puiu, Lacu Roşu, Trei Iezere) şi litorale (Razim, Dranov, Goloviţa, Zmeica, Ceamurlia, Babadag) constituie o importantă resursă naturală, cu importanţă piscicolă, pentru alimentare cu apă, comunicaţii şi baze de agrement.
Lista rezervaţiilor naturale din judeţul Tulcea cuprinde, pe lângă Delta Dunării (580.000 ha): Arinişul Erenciuc (50 ha), Capul Doloşman (125 ha), Complexul Sacalin Zătoane (21.410 ha), Complexul Periteaşca - Leahova (4.125 ha), Complexul Vătafu - Lunguleţ (1.625 ha), Grindul şi Lacul Răducu (2.500 ha), Insula Popina (98 ha), lacurile Belciug, Potcoava, Rotundu, Nebunu, lacul fosilifer Dealul Bujoarele, Parcul Naţional Munţii Măcinului (11.152 ha), pădurile Caraorman (2.250 ha), Babadag - Codru, Letea (2.825 ha), Valea Fagilor, Rezervaţia botanică Korum Tarla, Rezervaţia geologică Agighiol, Rezervaţia naturală Dealul Bujorului, Rezervaţia de liliac Valea Oilor, Rezervaţia de liliac Fântâna Mare, Roşca - Buhaiova (9.625 ha), Sărăturile Murighiol (87 ha), Vârful Secarul.
Resursele subsolului, cât şi cele de suprafaţă, constituie rezerve importante de materii prime şi materiale. Reprezentative pentru judeţ sunt şi terenurile arabile, viile, livezile, grădinile, păşunile şi fâneţele. Dealurile judeţului sunt acoperite, în parte, cu păduri de foioase, tot aici fiind întâlnite cele mai întinse păduri de tei argintiu din Europa, o importantă bază meliferă.
În privinţa energiei eoliene, judeţul Tulcea are un potenţial energetic superior altor zone ale ţării, care a început să fie valorificat prin derularea unor investiţii în amplasarea centralelor eoliene în zonele: Baia, Valea Nucarilor, Topolog, Măcin, Agighiol, Casimcea, Stejaru, Cerna, Mahmudia, Beştepe.
În ceea ce priveşte turismul, capacitatea existentă la nivelul anului 2013 se cifra la 4.365 locuri de cazare. Conform INS, sosirile de turişti în judeţ, în 2013, au fost de 80.992 persoane, din care sosirile de turişti străini s-au cifrat la 22.790, pentru zona Delta Dunării, inclusiv oraşul Tulcea. AGERPRES/ (Documentare-Roxana Mihordescu, editor: Irina Andreea Cristea)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.