COD GALBEN: 23-06-2025 ora 10 Intre 23 iunie, interval orar 12 – 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate, local caniculă COD GALBEN: 23-06-2025 ora 10 Intre 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10 se va semnala caniculă și disconfort termic
Suprafaţă totală: 5.602 kmp
Numărul oraşelor: 9, dintre care 2 municipii: Târgu Jiu, Motru
Numărul comunelor: 61
Numărul satelor: 411
Judeţul Gorj este situat pe cursul mijlociu al râului Jiu, în Nordul regiunii Oltenia.
Este limitat de judeţele Dolj în Sud-Est, Mehedinţi în Sud-Vest, Caraş-Severin la Nord-Vest, Hunedoara la Nord şi Vâlcea la Est.
Principalele oraşe şi municipii din judeţ sunt: Târgu Jiu - reşedinţa, Bumbeşti-Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni şi Rovinari.
Conform Recensământului Populaţiei din 2011, populaţia stabilă a judeţului Gorj este de 341.594 persoane. Numărul persoanelor din mediul urban este de 154.514, iar al celor din mediul rural 187.080, gradul de urbanizare înregistrând o pondere de 45,23%. Informaţiile privind etnia au fost disponibile pentru 328.715 persoane, dintre care s-au declarat români aproximativ 97,8%, romi 2,1%, maghiari 0,04% şi restul alte etnii.
Relieful judeţului Gorj este variat şi poate fi divizat în trei unităţi fizico-geografice: Carpaţii Meridionali, reprezentaţi de munţii Godeanu, Vâlcan şi Parâng în Nord, Subcarpaţii Getici între râurile Motru şi Olteţ şi dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic.
Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare până la 100 m în Valea Jiului, localitatea Picu, în Sudul judeţului.
Podişul Getic este constituit din depozite sedimentare, materiale erodate din munţi, transportate de râuri şi depuse în Bazinul Getic. În aceste depozite orizontale, râurile (Olteţul, Amaradia, Gilort, Jiu) au săpat văi largi, cu lunci şi terase cu interfluvii sub formă de culmi deluroase cu orientare şi înclinaţie Nord-Sud.
Prezenţa unor roci rezistente în zona montană (granit, şisturi cristaline, calcar) au creat numeroase văi şi culoare spectaculoase devenite obiective de interes turistic. Platourile de nivelare a favorizat dezvoltarea unor localităţi în zona montană şi constituie un avantaj în exploatarea turistică a zonei.
Hidrografia este dominată de râul Jiu, spre care converg majoritatea apelor curgătoare de pe teritoriul judeţului. Jiul are două izvoare: Jiul de Vest, format din mai multe pâraie ce izvorăsc din Munţii Vâlcan, Godeanu şi Retezat, şi Jiul de Est cu izvoarele în versantul nordic al Parângului. Spre vărsare, Jiul străbate toate formele de relief. Principalii afluenţi ai Jiului din judeţ sunt râurile Gilort, Motru, Tismana, Bistriţa Gorjeana, Jaleşul şi Şuşiţa.
Lacurile sunt în mare parte antropice, având scop hidroenergetic şi au fost construite pe râurile Cerna, Motru, Tismana, Bistriţa, Jiu, Gilort şi Olteţ. Există şi câteva lacuri glaciare importante: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea şi Godeanu.
Teritoriul judeţului este bogat în ape subterane, cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană.
De-a lungul timpului, în judeţul Gorj au apărut o serie de arii protejate şi rezervaţii naturale. Prima rezervaţie naturală din Oltenia a fost Rezervaţia Parâng, rezervaţie de interes geologic, floristic şi faunistic: căldări şi văi glaciare, morene, rarităţi floristice (floarea de colţ), faunistice (capra neagră), în zona Lacului Gâlcescu şi împrejurimi. În 1955, au fost declarate rezervaţii: Peştera Cloşani, Peştera Muierilor de la Baia de Fier, Peştera Gura Plaiului - Tismana şi Peştera Cioaca cu brebenei - Padeş.
În 1981, au mai fost adăugate pe lista rezervaţiilor şi monumentelor naturii încă o serie de arii de la Tismana, Padeş, Novaci, Bumbeşti Jiu, Crasna, Baia de Fier, Polovragi etc. Parcul Naţional Defileul Jiului, care şi-a primit titulatura în 2005, se întinde pe raza localităţilor Bumbeşti-Jiu, Aninoasa şi Petroşani, din judeţul Hunedoara, ocupând versantul estic al Munţilor Vâlcan şi versantul vestic al Munţilor Parâng, în lungul Defileului Jiului, 92% din suprafaţa sa aparţinând judeţului Gorj. În lista monumente ale naturii se înscriu în prezent: Dealul Gornăcelul, Izbucul Jaleşului (Runcu), Izvoarele Izvernei (Tismana), Izvoarele minerale Săcelu, Peşterile Gura Plaiului, Lazului, Iedului, Martel, Muierilor, Piatra Biserica Dracilor - Blahniţa de Sus, Piatra Buha - Săcelu, Piatra Andreaua - Sohodol, Sfinxul Lainicilor şi Stâncile Rafailă din Bumbeşti - Jiu.
Judeţul Gorj este bogat în resurse naturale variate, unele dintre ele exploatate şi utilizate în industriile de profil. Principalele resurse ale solului şi subsolului sunt reprezentate de depozitele de lignit de la Rovinari, Jilţ si Motru, rezerve de petrol, gaze naturale, depozite de calcar, marmură, argilă.
Gorjul este cunoscut şi pentru izvoarele de ape minerale cu proprietăţi terapeutice de la Ţicleni şi Săcelu, aceste resurse fiind prezente şi în alte zone neexploatate încă.
Una din principalele ramuri industriale ale judeţului este cea extractivă, principala sa componentă fiind extracţia cărbunelui necocsificabil - lignit, în două mari bazine: Motru şi Rovinari. Şi industria producătoare de electricitate este bine reprezentată, prin marile termocentrale de la Turceni şi Rovinari şi hidrocentrale.
Alte ramuri ale industriei judeţene, însă mai slab dezvoltate, sunt prelucrarea lemnului şi industria textilă. AGERPRES
Numărul oraşelor: 9, dintre care 2 municipii: Târgu Jiu, Motru
Numărul comunelor: 61
Numărul satelor: 411
Judeţul Gorj este situat pe cursul mijlociu al râului Jiu, în Nordul regiunii Oltenia.
Este limitat de judeţele Dolj în Sud-Est, Mehedinţi în Sud-Vest, Caraş-Severin la Nord-Vest, Hunedoara la Nord şi Vâlcea la Est.
Principalele oraşe şi municipii din judeţ sunt: Târgu Jiu - reşedinţa, Bumbeşti-Jiu, Motru, Novaci, Târgu Cărbuneşti, Ţicleni şi Rovinari.
Conform Recensământului Populaţiei din 2011, populaţia stabilă a judeţului Gorj este de 341.594 persoane. Numărul persoanelor din mediul urban este de 154.514, iar al celor din mediul rural 187.080, gradul de urbanizare înregistrând o pondere de 45,23%. Informaţiile privind etnia au fost disponibile pentru 328.715 persoane, dintre care s-au declarat români aproximativ 97,8%, romi 2,1%, maghiari 0,04% şi restul alte etnii.
Relieful judeţului Gorj este variat şi poate fi divizat în trei unităţi fizico-geografice: Carpaţii Meridionali, reprezentaţi de munţii Godeanu, Vâlcan şi Parâng în Nord, Subcarpaţii Getici între râurile Motru şi Olteţ şi dealurile sudice care se întind de-a lungul Platoului Getic.
Altitudinile oscilează de la 2.518 m în Masivul Parângu Mare până la 100 m în Valea Jiului, localitatea Picu, în Sudul judeţului.
Podişul Getic este constituit din depozite sedimentare, materiale erodate din munţi, transportate de râuri şi depuse în Bazinul Getic. În aceste depozite orizontale, râurile (Olteţul, Amaradia, Gilort, Jiu) au săpat văi largi, cu lunci şi terase cu interfluvii sub formă de culmi deluroase cu orientare şi înclinaţie Nord-Sud.
Prezenţa unor roci rezistente în zona montană (granit, şisturi cristaline, calcar) au creat numeroase văi şi culoare spectaculoase devenite obiective de interes turistic. Platourile de nivelare a favorizat dezvoltarea unor localităţi în zona montană şi constituie un avantaj în exploatarea turistică a zonei.
Hidrografia este dominată de râul Jiu, spre care converg majoritatea apelor curgătoare de pe teritoriul judeţului. Jiul are două izvoare: Jiul de Vest, format din mai multe pâraie ce izvorăsc din Munţii Vâlcan, Godeanu şi Retezat, şi Jiul de Est cu izvoarele în versantul nordic al Parângului. Spre vărsare, Jiul străbate toate formele de relief. Principalii afluenţi ai Jiului din judeţ sunt râurile Gilort, Motru, Tismana, Bistriţa Gorjeana, Jaleşul şi Şuşiţa.
Lacurile sunt în mare parte antropice, având scop hidroenergetic şi au fost construite pe râurile Cerna, Motru, Tismana, Bistriţa, Jiu, Gilort şi Olteţ. Există şi câteva lacuri glaciare importante: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea şi Godeanu.
Teritoriul judeţului este bogat în ape subterane, cum ar fi apele de carst provenite din bara calcaroasă montană.
De-a lungul timpului, în judeţul Gorj au apărut o serie de arii protejate şi rezervaţii naturale. Prima rezervaţie naturală din Oltenia a fost Rezervaţia Parâng, rezervaţie de interes geologic, floristic şi faunistic: căldări şi văi glaciare, morene, rarităţi floristice (floarea de colţ), faunistice (capra neagră), în zona Lacului Gâlcescu şi împrejurimi. În 1955, au fost declarate rezervaţii: Peştera Cloşani, Peştera Muierilor de la Baia de Fier, Peştera Gura Plaiului - Tismana şi Peştera Cioaca cu brebenei - Padeş.
În 1981, au mai fost adăugate pe lista rezervaţiilor şi monumentelor naturii încă o serie de arii de la Tismana, Padeş, Novaci, Bumbeşti Jiu, Crasna, Baia de Fier, Polovragi etc. Parcul Naţional Defileul Jiului, care şi-a primit titulatura în 2005, se întinde pe raza localităţilor Bumbeşti-Jiu, Aninoasa şi Petroşani, din judeţul Hunedoara, ocupând versantul estic al Munţilor Vâlcan şi versantul vestic al Munţilor Parâng, în lungul Defileului Jiului, 92% din suprafaţa sa aparţinând judeţului Gorj. În lista monumente ale naturii se înscriu în prezent: Dealul Gornăcelul, Izbucul Jaleşului (Runcu), Izvoarele Izvernei (Tismana), Izvoarele minerale Săcelu, Peşterile Gura Plaiului, Lazului, Iedului, Martel, Muierilor, Piatra Biserica Dracilor - Blahniţa de Sus, Piatra Buha - Săcelu, Piatra Andreaua - Sohodol, Sfinxul Lainicilor şi Stâncile Rafailă din Bumbeşti - Jiu.
Judeţul Gorj este bogat în resurse naturale variate, unele dintre ele exploatate şi utilizate în industriile de profil. Principalele resurse ale solului şi subsolului sunt reprezentate de depozitele de lignit de la Rovinari, Jilţ si Motru, rezerve de petrol, gaze naturale, depozite de calcar, marmură, argilă.
Gorjul este cunoscut şi pentru izvoarele de ape minerale cu proprietăţi terapeutice de la Ţicleni şi Săcelu, aceste resurse fiind prezente şi în alte zone neexploatate încă.
Una din principalele ramuri industriale ale judeţului este cea extractivă, principala sa componentă fiind extracţia cărbunelui necocsificabil - lignit, în două mari bazine: Motru şi Rovinari. Şi industria producătoare de electricitate este bine reprezentată, prin marile termocentrale de la Turceni şi Rovinari şi hidrocentrale.
Alte ramuri ale industriei judeţene, însă mai slab dezvoltate, sunt prelucrarea lemnului şi industria textilă. AGERPRES
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.