Bucureşti, 21 mar /Agerpres/ - Turiştii care vor să petreacă un sejur în cel mai pur stil ardelenesc, servind mâncăruri specifice zonei şi locuind în case tradiţionale cu paturi de lemn umplute cu paie şi acoperite cu ţoale din lână, pot încerca trei trasee din judeţul Sălaj ce au ca punct de pornire oraşul reşedinţă de judeţ Zalău şi ca punct final locuinţe vechi, case din mediul rural, reabilitate în cadrul unui proiect de conservare a patrimoniului cultural şi deschise publicului în 2014.
Cele trei case tradiţionale, din localităţile Iaz, Cizer şi Buciumi, au fost reabilitate în vederea conservării patrimoniului cultural şi promovarea unui circuit turistic local, în cadrul proiectul "Acasă, ca demult", implementat de Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, în parteneriat cu Centrul de Pregătire Profesională în Cultură Bucureşti, cu finanţare din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN). Una dintre acestea a fost nu doar reamenajată, ci şi relocată. Casa, veche de o sută de ani, a fost desfăcută, bârnă cu bârnă, şi apoi reconstruită în curtea lui Alexandru Bodea din satul Iaz. Cunoscută sub numele de 'Casa Birăiţii', ea a fost construită de Lupou Dumitru (a Vilii) la începutul anilor 1900 şi a fost înregistrată în Registrul Comunei Plopiş în anul 1918. Cel care a construit casa, Lupou Dumitru, a fost primar al comunei Plopiş timp de 25 de ani consecutiv, până la moartea sa în anul 1935.
'Casa este denumită Casa Birăiţii deoarece, în limba maghiară, primarului i se mai spunea şi birău, iar acesta decedând, oamenii îi spuneau soţiei văduve birăiţa. În anul 1944, în aceasta casă s-a instalat Comandamentul german, în jur de şase luni, format din trei ofiţeri care aveau legatură telefonică cu Primaria Plopiş şi cu aerodromul din Pădurea Lapiş. Ofiţerii germani erau foarte politicoşi. Dacă aveau nevoie de ceva, băteau la uşa gazdei şi aşteptau să li se deschidă. Solicitau ce aveau nevoie şi plăteau pe loc. După retragerea lor, a rămas ca amintire de la ei o oală nemţească, în care s-a mai gătit peste 35 de ani. După război, în această casă au locuit foarte mulţi intelectuali ce s-au perindat prin comuna Plopiş, profesori la Şcoala din Plopiş, doctori, ingineri', afirmă Alexandru Bodea, actualul proprietar.
În anul 2012, Casa Birăiţii din Plopiş a fost cumpărată de acesta şi relocată la Iaz. În aceeaşi curte cu această casă se află şi Muzeul Etnografic din Iaz, înfiinţat de o tânără pasionată de tradiţii populare, Ligia Bodea, fiica lui Alexandru Bodea, într-o casă ce a aparţinut bunicii ei. Impresionanta colecţie a Muzeului de Artă Populară 'Ligia Bodea'este formată din obiecte de uz gospodăresc, costume populare, lăzi de zestre, feţe de masă, perne şi feţe de perne, ţoale, colecţie de ceramică de Zalău din anii 1850-1870, oale, porţelan din vechiul Imperiu Austro-Ungar etc. Colecţia reuneşte obiecte tradiţionale de pe Valea Barcăului, a Crişului, zona de sub Meseş (satele Cizer, Pria, Boian, Plesca, Stârciu şi Horoatu Crasnei), dar şi din zona Munţilor Zarandului.
O a doua casă inclusă în circuit este "Casa lui Fănuţă" din Cizer, o casă ţărănească locuibilă, ridicată în 1886 şi aflată actualmente în proprietatea meşterului popular Criste Florica. A fost ridicată în 1886 şi avea acoperiş de paie, până în 1922, când, după relatarea actualei proprietare, i s-a mai adăugat o cameră şi locatarii 'au mers la lucru la Jimbolia pentru ciripuri (ţiglă)' pentru un acoperiş nou. Casa lui Fănuţă e amplasată lângă râul Crasna. În faţa ei se află valea, drumul comunal, cu vedere spre dealul cu păduri de fagi, carpeni şi mesteceni; în dreapta ei - şura de lemn; în spate - grădina cu porumb şi fasole, pădurea de cer, tufişuri de mure şi măceşe; în stânga - porumb, casa şi şura vecinilor.
Casa lui Fănuţă este construită din piatră de râu, lemn, pământ şi ţigle; e văruită cu mieriu (albastru), are herede (prispă) cu vraniţă (poartă) şi şoşi (stâlpi) din lemn. Interiorul cuprinde trei încăperi: târnaţul (prispa), tinda şi camera propriu-zisă, pardosite cu pământ bătut, murluit (lipit) cu tină. În tărnaţ se intră pe două pietre, apoi se deschide vraniţa sau roşteiul şi se trece peste o grindă groasă numită talpa casei, pe care sunt prinse rude folosite, unele la uscat rufe, altele la uscat legume sau fructe. În tindă intrăm printr-o uşă din lemn masiv şi aici ne atrag atenţia: o laviţă pe capre de lemn, o masă cu poliţă, un pat de lemn umplut cu paie, rudele pentru haine, grinzile de care se atârnă fructe uscate, struguri, leasa pentru caş, scara de urcat în pod; sub scară: cofe din lemn, oale de pământ şi gozarul (făraşul) pentru scos gozol (murdăria) din casă.
În cameră, de pereţi atârnă, pe sub pod, un şir de blide, căni şi ulcele; pe pereţi: un peretar din lână, şterguri cu şire înguste, icoane, o oglinda. Pe grinda casei se ţin cărţi, sâta (sita) cu tăiţăi, cutia cu unelte de cusut şi dohanul (tutunul); pe laviţa de lângă uşă se ţine oala de lut cu plante binecuvântate; pe paturi: lipideauă (cearceafuri), ţoale din lână, perini lungi cu fund şi pătrate; geamurile au perdele de umbră.
În casa lui Făniţă se mai toarce, se îndrugă fuior de cânepă, caiere de lână, se ţese la război (pânză, lipideauă, saci, feţe de masă, preşuri), se vopsesc textile cu vopsele naturale din plante, se cos şi se ornează costume populare, se realizează podoabe din mărgele şi muruna cu oglinzi (specifică zonei). În gospodărie se fac garduri din nuiele, se cultivă grădina fără a se folosi chimicale, se cresc orătănii (găini ouătoare şi de carne, prepeliţe, gâşte americane) şi mamifere (cai, capre, porci, iepuri), se îngrijesc pomii fructiferi, se ciopleşte lemnul. În gospodărie se prepară şi se folosesc pentru hrană: pâinea de casă, compoturile, gemurile, murăturile, făina pentru mămăligă, fasolea, cartofii, zarzavaturile, legumele, pastele făinoase, ouăle, brânza de capră, carnea de porc, pasăre şi iepure. Pentru agrement se poate folosi căruţa trasă de cai.
Casa lui badea Ioan (Ştirb Ioan) din Buciumi a fost construită pe banii bunicului acestuia, Ştirb Simion, între anii 1928-1929. Acesta se întorsese din America şi l-a angajat pe meşterul Negrean Nicolae (naşul părinţilor lui badea Ioan), tot din Buciumi, să-i construiască o casă nouă, pe locul vechii case. Casa este construită din lemn de gorun, adus din Dealul Porumbului şi lipită cu pământ. Ţiglele pentru acoperiş au fost aduse de tatăl său din Jimbolia. Fundaţia este din piatră. Casa are pivniţă, în care ţineau cada pentru curechi (varză), cartofi, mere etc.
Ţărnaţul (prispa), din lemn, este situat pe partea de răsărit a casei şi are lungimea acesteia şi lăţimea de un metru. Din tărnaţ, printr-o uşă de lemn, ajungem în tindă (hol) şi din acesta în cele două camere ale casei. Camera din stânga are cuptor din cărămidă, funcţional şi în prezent. Pe pereţi sunt atârnate blide tradiţionale, o oglindă mare, veche, cu rame late de lemn. Fiecare cameră are câte patru ferestre, cu structura de lemn, rămase neschimbate din 1929, paturi, masă, scaune şi câte un lădoi din lemn.
Cine vine să viziteze Castrul roman de la Buciumi - sau să participe la sărbătoarea anuală 'Zilele Castrului Roman' - se poate abate 50 de metri la dreapta de şoseaua principală din apropierea centrului satului, ca să vadă casa veche a lui badea Ioan şi, cât mai este în viaţă, să se bucure de dragostea sa de oaspeţi şi harul său de povestitor. O a patra casă tradiţională ce poate fi vizitată se află în localitatea Ciumărna, situată la circa 20 de kilometri de Zalău.
'Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj - instituţie a Consiliului Judeţean Sălaj - îi invită pe cei interesaţi de zestrea tradiţională a judeţului să viziteze patru case vechi, ce păstrează intacte elementele specifice ale locuirii din satele sălăjene de acum 80 de ani. Una dintre case se află în Ciumărna, proprietară fiind cunoscutul meşter şi rapsod popular Ileana Graţiana Pop. Imobilul a fost recondiţionat cu sprijinul instituţiei noastre. Celelalte trei case - din Iaz, Buciumi şi Cizer - au fost parte a proiectului cultural 'Acasă ca demult' finanţat de AFCN, un proiect derulat de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj şi Centrul de Pregătire Profesională în Cultură Bucureşti. Instituţia noastră face în continuare demersuri pentru identificarea, conservarea şi promovarea cât mai multor case tradiţionale din judeţul Sălaj, prin diverse programe şi proiecte. Suntem încrezători că nu peste mulţi ani mai mult de 10 case tradiţionale vor face parte dintr-un circuit turistic cultural, alături de casele vechi care există în multe localităţi sălăjene, şi sub forma unor muzee locale', afirmă Daniel Săuca, manager al Centrului de Cultură şi Artă Sălaj
Casele pot fi vizitate în cadrul a trei trasee turistice propuse de organizatori, toare cu plecare din municipiul reşedinţă de judeţ: Zalău - Hereclean - Vârşolţ (lac de acumulare) - Pericei (monumentul cepei) - Şimleu Silvaniei (Muzeul Memorial al Holocaustului, Cetatea Bathory) - Boghiş (băi termale) - Iaz (55 kilometri); Zalău - Aghireş - Meseşenii de Jos - Crasna - Horoatu Crasnei - Cizer (35 kilometri); Zalău - Treznea (localitate martir, Castelul Bay) - Bozna - Agrij - Bodia - Buciumi (26 kilometri). Mai multe informaţii despre casele tradiţionale şi traseul ce trebuie urmat pentru a ajunge la ele pot fi aflate pe site-ul Centrul de Cultură şi Artă Sălaj, www.culturasalaj.ro.AGERPRES