COD PORTOCALIU: 27-06-2025 ora 10 se va semnala val de căldură persistent și intens, caniculă și disconfort termic accentuat
Suprafaţa totală: 4.716 kmp
Numărul oraşelor: 14, dintre care două municipii - Ploieşti, Câmpina
Numărul comunelor: 90
Numărul satelor: 405
Prahova este un judeţ aflat în regiunea istorică Muntenia. Este al treilea cel mai populat judeţ din România, deşi este doar al 33-lea din ţară ca suprafaţă. De asemenea, este unul dintre cele mai urbanizate judeţe ale ţării, cu două municipii şi alte 12 oraşe. Principalul centru urban este municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului, oraş cunoscut pentru industria de prelucrare a petrolului, care se şi extrage în zonele deluroase ale judeţului, în preajma oraşelor Boldeşti-Scăeni şi Urlaţi.
Judeţul este cunoscut şi pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-vest, şi pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani şi Valea Călugărească.
Situat în partea centrală a României şi având o suprafaţă de 4.716 kmp, judeţul Prahova are o populaţie de 762.886 locuitori (octombrie 2011) şi o densitate de 161 locuitori/kmp.
Aşezat pe pantele sudice ale Carpaţilor, aproape de curbura acestora, judeţul Prahova este caracterizat de proporţionalitatea formelor de relief - munţi 26,2% (Vf. Omu - 2.505 m), dealuri 36,5% şi câmpii 37,3%.
Limita nordică desparte judeţul Prahova de judeţul Braşov şi traversează toate formele de relief, de la munţi la câmpie, iar la vest de judeţul Dâmboviţa, pornind de la Vârful Omu pe culmea de răsărit a Bucegilor coborând spre câmpie până la confluenţa Cricovului Dulce cu Ialomiţa.
Limita sudică străbate câmpia pe direcţia vest-est şi desparte judeţul Prahova de judeţele Ialomiţa şi Ilfov.
Gradul de urbanizare al judeţului este de 50,2%. Numărul persoanelor din mediul urban este de 405.815, iar al celor din mediul rural 403.309.
Oraşele judeţului Prahova: Ploieşti, Câmpina, Azuga, Băicoi, Boldeşti-Scăeni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte.
Reşedinţa administrativă a judeţului este municipiul Ploieşti.
Municipiul Ploieşti
Reşedinţa administrativă a judeţului Prahova este municipiul Ploieşti, cu o populaţie de 209.954 locuitori (conform recensământului din 2011).
Situat în Câmpia Ploieştiului, la o altitudine medie de 150 m, pe interfluviul dintre văile râurilor Prahova şi Teleajen, pe dreapta râului Dâmbu, la 60 km N de Bucureşti, şi având o suprafaţă de aproape 60 kmp, municipiul Ploieşti se învecinează la nord cu oraşul Băicoi şi comuna Blejoi, la sud vecinii săi sunt comunele Bărcăneşti şi Brazi, la est - comunele Bucov şi Berceni, iar la vest - satul Negoieşti şi comuna Târgşorul Vechi. Ploieştiul se află în apropierea marii regiuni viticole Dealu Mare - Valea Călugărească şi are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism montan din România.
Localitatea apare menţionată documentar ca sat, prima dată în 1503, pe nişte liste de cărăuşie, cu numele de ''Plorescht'', apoi în 1545 şi 1580.
În 1597 domnul Mihai Viteazul îşi stabileşte tabăra militară la Ploieşti în vederea expediţiei sale către Transilvania, iar în 1599 ridică aşezarea la rangul de târg domnesc. Din secolul al XVII-lea, localitatea s-a dezvoltat ca aşezare urbană, iar din secolul al XVIII-lea, ca puternic centru meşteşugăresc şi comercial.
În 1854, Ploieştiul a fost legat de Bucureşti prin linie de telegraf; în 1858 a fost introdus iluminatul public cu petrol lampant, iar în 1900 iluminatul electric.
În urma bombardamentelor germane din vara anului 1944, oraşul a suferit importante distrugeri. Ulterior refăcut, a devenit un important centru industrial, comercial şi cultural al ţării.
Supranumit ''Capitala aurului negru'', datorită exploatării de petrol din zonă şi a rolului în industria petrolieră a României, Ploieştiul este, de asemenea, unul dintre cele mai importante noduri rutiere şi feroviare ale ţării - staţia locală de cale ferată a fost inaugurată la 13 septembrie 1872.
Printre atracţiile turistice ale municipiului se numără: Palatul Culturii, Muzeul Naţional al Petrolului, inaugurat la 8 octombrie 1961 (unic în România), Muzeul de Artă Ploieşti, Muzeul Ceasului, inaugurat în 1963, (unic în ţară), Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul ''Ion Luca Caragiale'', Muzeul Memorial ''Nichita Stănescu'', Parcul Memorial ''Constantin Stere''.
Ploieştiul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Municipiul Câmpina
Câmpina, cel de-al doilea municipiu al judeţului Prahova, este situat în zona Subcarpaţilor Prahovei, la 435 m altitudine, pe stânga văii Prahova, la 33 km NV de Ploieşti. Localitatea, înconjurată de trei râuri - Câmpiniţa, Doftana, Prahova, are o populaţie de 32.935 locuitori (înregistraţi la recensământul din 2011).
Prima atestare documentară a localităţii Câmpina datează din 8 ianuarie 1503, numele acesta figurând în registrele negustorilor braşoveni care tranzitau Valea Prahovei. În 1593 apare în documente ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania, în 1663 devine târg (denumirea de ''târg'' este menţionată pentru prima dată la 23 septembrie 1663, într-un act de vânzare, ''zapis'', a unui teren pentru casă), în 1866 fiind ridicat la rangul de oraş.
La 16 aprilie 1861, se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina fiind al şaselea oraş din ţară iluminat cu acest nou sistem. În 1890, la Câmpina se înalţă prima schelă petrolieră din ţară, din primele cinci sonde; la 17 septembrie 1895 se întemeiază marea societate de petrol ''Steaua Română''; doi ani mai târziu, în octombrie 1897, intră în funcţiune rafinăria societăţii ''Steaua Română'', la vremea aceea cea mai mare şi mai modernă din Europa.
Câmpina era recunoscută, încă din secolul al XVIII-lea, ca staţiune climaterică, mai ales pentru ''cei slabi de piept''.
Personalităţi marcante ale culturii româneşti au trăit la Câmpina, atrase de frumuseţea peisajului şi de blândeţea climei din Câmpina: pictorul Nicolae Grigorescu, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, dr. chimist Constantin Istrati, Ion Heliade Rădulescu.
Dintre obiectivele turistice ale localităţii, pot fi menţionate: muzeele memoriale închinate pictorului Nicolae Grigorescu şi scriitorului B.P. Hasdeu (castelul ''Iulia Hasdeu'', numit şi ''Castelul Magului de la Câmpina", ridicat în perioada 1893-1896, pe platoul Câmpiniţa, în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu).
Oraşul Câmpina a fost declarat municipiu la 24 noiembrie 1994. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, Doina Lecea, editor: Marina Bădulescu)
Numărul oraşelor: 14, dintre care două municipii - Ploieşti, Câmpina
Numărul comunelor: 90
Numărul satelor: 405
Prahova este un judeţ aflat în regiunea istorică Muntenia. Este al treilea cel mai populat judeţ din România, deşi este doar al 33-lea din ţară ca suprafaţă. De asemenea, este unul dintre cele mai urbanizate judeţe ale ţării, cu două municipii şi alte 12 oraşe. Principalul centru urban este municipiul Ploieşti, reşedinţa judeţului, oraş cunoscut pentru industria de prelucrare a petrolului, care se şi extrage în zonele deluroase ale judeţului, în preajma oraşelor Boldeşti-Scăeni şi Urlaţi.
Judeţul este cunoscut şi pentru regiunea turistică Valea Prahovei, aflată în partea de nord-vest, şi pentru zona viticolă Dealul Mare, cu podgoriile de la Tohani şi Valea Călugărească.
Situat în partea centrală a României şi având o suprafaţă de 4.716 kmp, judeţul Prahova are o populaţie de 762.886 locuitori (octombrie 2011) şi o densitate de 161 locuitori/kmp.
Aşezat pe pantele sudice ale Carpaţilor, aproape de curbura acestora, judeţul Prahova este caracterizat de proporţionalitatea formelor de relief - munţi 26,2% (Vf. Omu - 2.505 m), dealuri 36,5% şi câmpii 37,3%.
Limita nordică desparte judeţul Prahova de judeţul Braşov şi traversează toate formele de relief, de la munţi la câmpie, iar la vest de judeţul Dâmboviţa, pornind de la Vârful Omu pe culmea de răsărit a Bucegilor coborând spre câmpie până la confluenţa Cricovului Dulce cu Ialomiţa.
Limita sudică străbate câmpia pe direcţia vest-est şi desparte judeţul Prahova de judeţele Ialomiţa şi Ilfov.
Gradul de urbanizare al judeţului este de 50,2%. Numărul persoanelor din mediul urban este de 405.815, iar al celor din mediul rural 403.309.
Oraşele judeţului Prahova: Ploieşti, Câmpina, Azuga, Băicoi, Boldeşti-Scăeni, Breaza, Buşteni, Comarnic, Mizil, Plopeni, Sinaia, Slănic, Urlaţi, Vălenii de Munte.
Reşedinţa administrativă a judeţului este municipiul Ploieşti.
Municipiul Ploieşti
Reşedinţa administrativă a judeţului Prahova este municipiul Ploieşti, cu o populaţie de 209.954 locuitori (conform recensământului din 2011).
Situat în Câmpia Ploieştiului, la o altitudine medie de 150 m, pe interfluviul dintre văile râurilor Prahova şi Teleajen, pe dreapta râului Dâmbu, la 60 km N de Bucureşti, şi având o suprafaţă de aproape 60 kmp, municipiul Ploieşti se învecinează la nord cu oraşul Băicoi şi comuna Blejoi, la sud vecinii săi sunt comunele Bărcăneşti şi Brazi, la est - comunele Bucov şi Berceni, iar la vest - satul Negoieşti şi comuna Târgşorul Vechi. Ploieştiul se află în apropierea marii regiuni viticole Dealu Mare - Valea Călugărească şi are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism montan din România.
Localitatea apare menţionată documentar ca sat, prima dată în 1503, pe nişte liste de cărăuşie, cu numele de ''Plorescht'', apoi în 1545 şi 1580.
În 1597 domnul Mihai Viteazul îşi stabileşte tabăra militară la Ploieşti în vederea expediţiei sale către Transilvania, iar în 1599 ridică aşezarea la rangul de târg domnesc. Din secolul al XVII-lea, localitatea s-a dezvoltat ca aşezare urbană, iar din secolul al XVIII-lea, ca puternic centru meşteşugăresc şi comercial.
În 1854, Ploieştiul a fost legat de Bucureşti prin linie de telegraf; în 1858 a fost introdus iluminatul public cu petrol lampant, iar în 1900 iluminatul electric.
În urma bombardamentelor germane din vara anului 1944, oraşul a suferit importante distrugeri. Ulterior refăcut, a devenit un important centru industrial, comercial şi cultural al ţării.
Supranumit ''Capitala aurului negru'', datorită exploatării de petrol din zonă şi a rolului în industria petrolieră a României, Ploieştiul este, de asemenea, unul dintre cele mai importante noduri rutiere şi feroviare ale ţării - staţia locală de cale ferată a fost inaugurată la 13 septembrie 1872.
Printre atracţiile turistice ale municipiului se numără: Palatul Culturii, Muzeul Naţional al Petrolului, inaugurat la 8 octombrie 1961 (unic în România), Muzeul de Artă Ploieşti, Muzeul Ceasului, inaugurat în 1963, (unic în ţară), Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova, Muzeul ''Ion Luca Caragiale'', Muzeul Memorial ''Nichita Stănescu'', Parcul Memorial ''Constantin Stere''.
Ploieştiul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968.
Municipiul Câmpina
Câmpina, cel de-al doilea municipiu al judeţului Prahova, este situat în zona Subcarpaţilor Prahovei, la 435 m altitudine, pe stânga văii Prahova, la 33 km NV de Ploieşti. Localitatea, înconjurată de trei râuri - Câmpiniţa, Doftana, Prahova, are o populaţie de 32.935 locuitori (înregistraţi la recensământul din 2011).
Prima atestare documentară a localităţii Câmpina datează din 8 ianuarie 1503, numele acesta figurând în registrele negustorilor braşoveni care tranzitau Valea Prahovei. În 1593 apare în documente ca punct de vamă pe drumul spre Transilvania, în 1663 devine târg (denumirea de ''târg'' este menţionată pentru prima dată la 23 septembrie 1663, într-un act de vânzare, ''zapis'', a unui teren pentru casă), în 1866 fiind ridicat la rangul de oraş.
La 16 aprilie 1861, se introduce iluminatul public cu felinare cu gaz (petrol lampant), Câmpina fiind al şaselea oraş din ţară iluminat cu acest nou sistem. În 1890, la Câmpina se înalţă prima schelă petrolieră din ţară, din primele cinci sonde; la 17 septembrie 1895 se întemeiază marea societate de petrol ''Steaua Română''; doi ani mai târziu, în octombrie 1897, intră în funcţiune rafinăria societăţii ''Steaua Română'', la vremea aceea cea mai mare şi mai modernă din Europa.
Câmpina era recunoscută, încă din secolul al XVIII-lea, ca staţiune climaterică, mai ales pentru ''cei slabi de piept''.
Personalităţi marcante ale culturii româneşti au trăit la Câmpina, atrase de frumuseţea peisajului şi de blândeţea climei din Câmpina: pictorul Nicolae Grigorescu, savantul Bogdan Petriceicu Hasdeu, dr. chimist Constantin Istrati, Ion Heliade Rădulescu.
Dintre obiectivele turistice ale localităţii, pot fi menţionate: muzeele memoriale închinate pictorului Nicolae Grigorescu şi scriitorului B.P. Hasdeu (castelul ''Iulia Hasdeu'', numit şi ''Castelul Magului de la Câmpina", ridicat în perioada 1893-1896, pe platoul Câmpiniţa, în memoria fiicei sale, Iulia Hasdeu).
Oraşul Câmpina a fost declarat municipiu la 24 noiembrie 1994. AGERPRES/(Documentare - Roxana Mihordescu, Doina Lecea, editor: Marina Bădulescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.