Infodemia este o altă dimensiune a ştirilor false care se propagă în acest an, iar riscul ar fi acela că dezinformarea nu se referă la faptul că majorităţile cred cu naivitate afirmaţiile false, ci că mulţi ajung să nu mai aibă încredere în nimic, a declarat, joi, la cea de-a X-a ediţie a conferinţei #certCON10, Claudia Nicolae, director general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

"La ediţia de anul trecut a conferinţei vorbeam despre instrumentele care au apărut şi continuă să apară în sprijinul luptei împotriva ştirilor false - 'fake news'. Am crezut că fenomenul ştirilor false ar putea fi controlat, dar anul 2020 a adus o altă dimensiune a acestora, una mult mai agresivă şi mult mai periculoasă, din punctul meu de vedere. Anul acesta avem infodemia, o altă dimensiune a "fake news". (...) Încercăm să controlăm fenomenul, dar toate reţelele de socializare şi platformele sunt libere şi ştirile adevărate pot fi distruse de informaţii lipsă, dezinformare sau chiar propagandă", a menţionat Claudia Nicolae.

Pe acest fond, comportamentul uman s-a schimbat în materie de consum media, iar cele patru categorii de consumatori contribuie la acest fenomen, este de părere Claudia Nicolae.

"Pentru a înţelege mai bine schimbările generate de perioada prin care trecem, putem analiza rapid comportamentul uman în termeni de consum media. Vorbim astfel despre cele patru categorii de generaţii: Generaţia Z, Generaţia Y sau Millenials, Generaţia X şi Boomers. Putem vedea, astfel, că jumătate dintre tinerii din Generaţia Z utilizează mai mult conţinut video online decât înainte de pandemia COVID-19. Totodată, Millennials au început să consume sau consumă mai mult conţinut în mai multe tipuri media, ce include video online sau TV online. Generaţia X şi-a sporit interesul pentru vizionarea la televizor mai mult decât orice altă generaţie, dar şi preferinţă pentru TV online. Şi în cele din urmă, Babyboomers par să-şi fi schimbat consumul de media, ultima dată ca urmare a focarului, cu o creştere în cazul televiziunii. În concluzie, peste 80% dintre consumatori spun că, de la începutul pandemiei, consumă mai mult conţinut online şi aproape 68% dintre consumatori caută informaţii actualizate despre pandemie în online mai mult decât pentru orice altă activitate. Această sete de informaţii a permis, cu o uşurinţă incontrolabilă, pătrunderea în mediul online a unui număr mai mare de dezinformări", a explicat directorul general al AGERPRES.

Aceasta a adăugat că, în acest context, "riscul este acela că dezinformarea în privinţa COVID-19 nu se referă la faptul că majorităţile cred cu naivitate afirmaţii false, ci că mulţi nu mai au încredere în nimic".

"Cred că educaţia reprezintă un antidot pentru ştirile false. Securitatea cibernetică trebuie să reprezinte un efort comun al întregii societăţi pentru a fi un succes. În toţi aceşti ani, AGERPRES a creat şi lansat câteva proiecte editoriale speciale. Unul dintre acestea s-a axat pe Cybersecurity, cu o secţiune specială de ştiri, dedicată problemelor din zona de securitate cibernetică. De asemenea, am creat şi promovat 'Cyber Files', un proiect care a inclus prezentare unora dintre cele mai importante atacuri cibernetice, la nivel mondial, ce au avut repercusiuni asupra companiilor mici şi medii, guverne sau instituţii. În acelaşi timp, am gândit şi organizat cursuri pentru jurnaliştii din media naţională, care s-au putut familiariza cu o serie de provocări în domeniul securităţii cibernetice", a mai afirmat Claudia Nicolae, subliniind că impactul ştirilor false poate fi comparat cu cel al unui cal troian.

Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) organizează, joi, cea de-a X-a ediţie a conferinţei anuale internaţionale "The New Global Challenges to Cyber Security - #certCON10" (Noile Provocări Globale în Domeniul Securităţii Cibernetice).

Evenimentul are loc exclusiv online şi abordează subiecte de interes din domeniul securităţii cibernetice, precum: 5G Toolbox, certificare şi standardizare, educaţie, conştientizare şi psihologie în cybersecurity, e-Governance & femei în cyber, incidente şi măsuri de securitate, revizuirea Directivei NIS, tehnologii emergente, IoT, Blockchain etc.

Conferinţa CERT-RO reuneşte sute de experţi în securitate cibernetică, oficiali guvernamentali şi factori de decizie politică, dar şi reprezentanţi ai companiilor private din diferite domenii şi industrii, ONG-uri şi reprezentanţi ai mediului academic, oferind un spaţiu generos de dezbateri şi prezentări referitoare la probleme tehnice şi legislative din sfera securităţii cibernetice în spaţiul românesc, european şi internaţional. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi:

CORECTURĂ Tănase (SGG): România va avea un Directorat Naţional de Securitate Cibernetică; trebuie să ne păstrăm în ţară profesioniştii  

Sărmaş (ADR): România poate deveni economia digitală cu cea mai rapidă creştere din UE 

Murguleţ (SGG): Statul român are datoria să analizeze impactul întârzierii implementării 5G 

Ambasadorul SUA: Cei care au participat la privarea românilor de statul de drept nu vor avea sprijinul nostru