COD GALBEN: 18-01-2018 ora 17 Intre 19 ianuarie, ora 0 se va semnala intensificări susținute ale vântului, ninsori în general moderate cantitativ și viscolite COD GALBEN: 19-01-2018 Intre 08:30 si 14:00 se va semnala intensificări ale vântului care vor atinge la rafală 80...90 km/h in Județul Buzău;

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 27 iun /Agerpres/ - România nu are legislaţie care să oblige instituţiile şi companiile să raporteze incidentele cibernetice, şi raportează doar cei care vor, a afirmat, marţi, în cadrul unei conferinţe de specialitate, Anton Rog, şeful Centrului Naţional Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI).

"Această situaţie (a raportărilor în urma atacurilor cibernetice, n.r.) nu o are nimeni în România dintr-un singur motiv: nu există legislaţia în România care obligă raportarea unor astfel de incidente. Practic, au raportat doar cei care au dorit. Din zona companiilor publice sau private, şi din ce a apărut în presă, am avut cazul spitalului de la Bacău unde datele au fost recuperate într-un procent foarte mare. Celelalte instituţii nu au raportat incidentele, fie că au avut copii de siguranţă, fie că a fost vorba şi despre prestigiu. Vorbim, deci, despre lipsa obligativităţii la nivel legislativ pentru raportarea incidentelor de tip cibernetic, a spus Rog.

Conform specialiştilor în domeniu, lucrurile vor evolua din acest punct de vedere, la ora actuală fiind în dezbatere Directiva NIS la nivelul Uniunii Europene (UE) şi care nu are niciun fel de legătură cu securitatea naţională.

La finele lunii ianuarie 2016, Ministerul Comunicaţiilor a lansat în dezbatere publică un nou proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României, ce a luat în considerare criticile aduse prin Decizia nr. 17/2015 a Curţii Constituţionale a României (CCR) asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind Securitatea Cibernetică a României. În 2015, Curtea Constituţională a României îşi motiva decizia prin faptul că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei.

Tot pe parcursul anului trecut, oficiali din Ministerul Comunicaţiilor au afirmat, în diverse evenimente publice, faptul că Legea privind securitatea cibernetică a României şi, implicit, prevederea referitoare la cartelele prepay, au intrat în circuitul de avizare inter-ministerial.

Nu mai devreme de luna octombrie 2016, ministrul Delia Popescu declara, într-un interviu acordat AGERPRES, că Legea Securităţii cibernetice necesită, din cauza schimbărilor efectuate la nivelul Guvernului, reluarea pe fluxul de avizare, precum şi faptul că, până la finele anului trecut, urma să fie adoptată de Guvern.AGERPRES

La rândul său, ministrul interimar al Comunicaţiilor, Augustin Jianu, preciza pentru AGERPRES că Legea securităţii cibernetice nu se află printre priorităţile sale şi că nu va pleca către Parlament şi nici nu va fi prezentată în şedinţă de Guvern, dar în acelaşi timp este nevoie de măsuri legislative privind implementarea Directivei NIS - Networking Information Security.

Legea securităţii cibernetice nu este printre priorităţile mele şi nu va pleca mai departe către Parlament. Eu nu o voi prezenta în şedinţă de Guvern. Există o directivă europeană, aşa-zisa NIS - Networking Information Security, Directiva 1148/2016 adoptată în Parlament în vara anului trecut. Documentul spune, în linii mari, următoarele: companiile care furnizează servicii esenţiale către populaţie, şi aici ne referim la Energie, Transporturi, Utilităţi, sistemul bancar, sistemul pieţelor financiare, trebuie să minimeze riscurile, trebuie să ia nişte măsuri interne manageriale şi de natură tehnică, astfel încât să diminueze riscul cibernetic. Practic, în planul de afaceri pe care companiile îl vor avea, pe lângă celelalte categorii de riscuri care sunt acoperite prin costuri specifice, cum ar fi riscul de incendiu, trebuie să ia în calcul şi riscurile cibernetice. Dacă nu se conformează solicitărilor pe care Parlamentul European şi Consiliul European le-au pus în Directivă, atunci riscă o amendă proporţională cu cifra de afaceri anuală, a explicat Jianu.

Acesta a subliniat, totodată, că nu vede sensul unei Legi a securităţii cibernetice, din moment ce Directiva NIS are ca scop exact buna funcţionare a pieţei unice digitale.

La ora actuală, se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) prevederile NIS şi modalitatea de aplicare a acesteia în legislaţia românească. Consultarea publică este concretizată prin accesarea unui chestionar ce poate fi completat online cu sugestii şi opinii pe acest subiect.

Oficiali din administraţia publică, reprezentanţi ai Poliţiei Române şi ai furnizorilor de soluţii de specialitate din IT şi securitate au participat, marţi, în cadrul conferinţei cu tema Cum ne protejăm de criminalitatea cibernetică?, organizată la Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Nicoleta Gherasi)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.