Casa lui Lazăr Năftănăilă (Casa de romi), inaugurată joi la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" a fost mai mult decât un proiect, pentru că a avut suflet, a declarat la eveniment directorul Muzeului Naţional al Satului Dimitrie Gusti, Paula Popoiu.

Transferată în Muzeul Satului din satul braşovean Calbor, alături de şura adusă din judeţul Maramureş de la Vişeul de Mijloc, ce adăposteşte spaţiul expoziţional şi cel dedicat realităţii virtuale, casa reprezintă, potrivit Paulei Popoiu, "moştenirea noastră, a tuturor".

"După cum vedeţi, a fost mai mult decât un proiect, pentru că a avut suflet. Această casă s-a aşezat aici foarte frumos, aproape că ne-a spus singură unde trebuie să meargă. Chiar pe uşa casei o să vedeţi numele lui Lazăr Năftănăilă, care e pus într-un fel de mică casetă, aşa cum am găsit-o în Calbor. Lazăr a fost tot timpul aici şi ne-a îndrumat mâna. Eu am simţit o altfel de prezenţă decât cea profesională. A fost extraordinară această experienţă a reconstituire aici, în muzeu, a casei. Acum nu mai este doar moştenirea familiei Năftănăilă, ci a noastră, a tuturor", a spus Paula Popoiu.

Ea a precizat că "în teren nu a fost găsit mare lucru, deoarece era o casă ruinată".

"Dar am făcut cercetări în zonă, ne-am uitat şi la primărie prin arhivă şi am găsit informaţiile necesare să reconstituim. Evident că am coroborat şi cu celelalte cercetări din zonă pe satele de romi şi pe cele 80 de sate în care am fost. Şi atunci am putut să reconstituim acest tip de casă, care este una caracteristică din perioada interbelică, din Ţara Făgăraşului, pentru etnia romă. Însă, o serie de elemente ale românilor - aşa cum se întâmplă în aceste convieţuiri interetnice - au venit şi în casa romilor. A fost tot timpul o interacţiune", a explicat directorul.

Paula Popoiu a menţionat că în urma restaurării au fost păstrate "elementele vechi ale casei".

Într-una din cele două camere ale casei, "camera de toate zilele", locul de spălat, regăsim fotografii ale lui Lazăr Năftănăilă, singur sau cu familia, ca şi pagini din ziarul "Neamul ţigănesc", scos de către acesta.

"Am căutat să reconstituim faptul că Lazăr Năftănăilă a fost un luptător pentru drepturile romilor. A scos acest ziar, 'Neamul ţigănesc', din care am reuşit să găsim la Biblioteca Naţională şi la Academie o serie de numere şi am făcut câteva copii pe care le-am lăsat pe masă. Sunt şi fotografii. După cum vedeţi, este o casă cu suflet, aşa cum am spus. Şi asta pentru că este personalizată. Nu la toate casele din partea veche a muzeului cunoaştem proprietarii, pentru că, fiind aduse în '36, cu mare grabă, n-a fost făcută documentaţia completă. Dar, această casă este pe gustul meu. O perioadă am predat Muzeologie la facultate şi exact asta le spuneam studenţilor: 'Într-un muzeu în aer liber sunt mii de expoziţii, dar nu sunt case cu suflet'. Şi mă bucur enorm că am reuşit să aducem acest concept de a însufleţi aici această casă", a spus Popoiu.

Directorul Muzeului Satului a mai arătat că în cercetarea de teren din cadrul proiectului au fost găsite "palate imense, dar şi multe cocioabe" aparţinând romilor.

"Am găsit şi case mari pe teren... cum ştiţi, palatele acelea imense, dar am găsit şi foarte multe cocioabe, le-aş spune. Sate cu oameni bogaţi, dar şi oameni foarte săraci. Diferenţele sunt foarte mari. Eu am fost în cercetarea din Dobrogea şi acolo am găsit un sat al căldărarilor cu case enorme şi un sat foarte, foarte sărac.... Erau copii pe stradă, dezbrăcaţi. Într-o casă mică am găsit 20 de copii, dacă vă puteţi închipui. Repet, sunt diferenţe enorme şi poate că acest proiect va pune cumva la dispoziţia celor care decid informaţiile pentru a rectifica ceva. Să nu uităm că şi Dimitrie Gusti în cercetările efectuate nu a dorit să facă un muzeu al satului, ci să ridice starea naţiei, starea ţăranului român. Am dorit şi noi să punem la dispoziţie informaţii pentru mai binele etniei", a mai spus Paula Popoiu.

La evenimentul inaugural a fost prezent nepotul proprietarului casei, Pompiliu Năftănăilă. "E un început bun pentru romi, zic şi un pas important", a spus acesta.

El a declarat că pe bunic şi-l aminteşte din poveştile tatălui său. "Era un om bun", a mărturisit Pompiliu Năftănăilă.

Pompiliu Năftănăilă a afirmat că această casă ar fi fost ridicată în anul 1776 şi a amintit, printre piesele originale ale casei, ferestrele şi uşile, chiuveta, emblema de pe uşă şi anumite elemente din piatră sau ţiglă. "Noi am estimat-o la 1880, dar surpriza a fost că, jos, în tindă, era o grindă pe care scria 1776", a precizat el.

Alături de Casa de romi, în muzeu a fost restaurată o şură maramureşeană, în care vizitatorii vor putea descoperi o expoziţie dedicată romilor cu elemente de cultură materială şi imaterială ale acestei etnii.

"Este de subliniat faptul că această expoziţie este augumentată cu personajul Lazăr, un avatar bazat pe inteligenţa artificială, care reuşeşte să răspundă la întrebări legate de istoria, cultura şi civilizaţia romilor. Există şi o tastatură, deci putem să-l întrebăm orice legat de tradiţiile şi muzica romilor. Chiar dacă răspunde greşit, el îşi va perfecţiona răspunsurile, pentru că se bazează, evident, pentru că are acces la net şi la o bază de date", a declarat Rareş Dima, de la Muzeul Satului, asistent manager al proiectului "ROM(a)NOR Interferences".

Tot în şură, publicul va putea avea acces şi la o serie de aplicaţii de realitate virtuală, care se bazează de asemenea pe patrimoniul imaterial al romilor, respectiv căldărarii, fierarii şi rudarii.

"Cei care trec toate testele acestea iniţiatice vor fi proiectaţi într-un joc al ursului, unde vor avea ocazia să vadă un obicei pierdut", a completat Rareş Dima.

În deschiderea evenimentului, alături de directorul general al Muzeului Satului, Paula Popoiu, partenerii norvegieni de la Glomdal Anno Museum - Ola Morkhagen, directorul muzeului norvegian şi Mari Moystad, coordonatorul norvegian al proiectului, reprezentanţi ai Ministerului Culturii - Bogdan Trâmbaciu şi Irina Cajal, primarul din Calbor, Claudiu Motrescu, antropologii Vasile Ionescu şi Sabina Ispas au prezentat caracteristicile Proiectului "ROM(a)NOR Interferences", dedicat romilor.

Implementat de Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" cu sprijinul financiar al Granturilor SEE 2014 - 2021 prin Programul RO-Cultura şi realizat cu fonduri norvegiene, proiectul, cu un buget de aproape 1,5 milioane de euro din finanţare nerambursabilă, care se adresează minorităţii rome în ansamblul său şi publicului vizitator din România şi Norvegia, precum şi muzeelor organizatoare (Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" şi Anno Museum), şi-a propus revitalizarea moştenirii culturale rome, prin cercetarea patrimoniului cultural al romilor în vederea identificării unor elemente tipice de arhitectură vernaculară. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Anda Badea)

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Mai multe fotografii pe AGERPRES FOTO