Profesioniştii din mass-media, în contrapondere cu amatorii, trebuie să facă în societatea actuală un efort mai mare pentru a se defini şi pentru a marca spaţiul public, afirmă rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB), prof. univ. dr. Daniel David, într-o declaraţie pentru AGERPRES.

"Mass-media (comunicarea în masă) a evoluat împreună cu civilizaţia umană. Într-o definiţie largă, comunicarea în masă poate să fie identificată încă din perioada antichităţii, prin oratori şi dezbateri în spaţiul public, unele manuscrise larg dezbătute, spectacole publice de teatru etc., continuând în perioada medievală prin accentuarea mijloacele scrise, accentuate din secolul XV cu inventarea tiparului. În varianta clasică, care şi-a atins vârful în secolul XX, mass-media (incluzând acum pe lângă mijloacele orale şi scrise şi noile dezvoltări legate de radio, televiziune etc.) avea un rol clar în societate ("a patra putere"). În această formă clasică exista un control crescut al informaţiilor comunicate, cu avantaje (ex. identificare sursei, responsabilitate pentru calitatea informaţiilor, profesie bine definită, etc.) şi dezavantaje (ex. potenţialul control extern al profesiei, manipulare etc.). În lumea modernă de secol XXI, odată cu utilizarea tehnologiei şi a internetului, diferenţa între comunicatorii profesionişti şi amatori s-a redus drastic, până la confuzie. Este nevoie astfel de un efort mult mai mare din partea profesioniştilor pentru a se defini şi pentru a marca spaţiul public, în contrapondere cu amatorii şi/sau pseudocunoaşterea, care sunt sursele principale de fakenews (ştiri false)", declară Daniel David.

El crede că educaţia ar trebui să aibă o pondere mai mare în presa profesionistă şi, în context, spune că AGERPRES a fost mereu un actor profesionist.

"În ecuaţia informare-modelarea opiniilor-divertisment-educaţie, educaţia (în diverse forme) va trebui să aibă o pondere mai mare, dacă mass-media profesionistă va dori să mai existe. În ţară, AGERPRES a fost mereu un actor profesionist în sine şi a contribuit prin informaţiile oferite la întărirea celorlalte zone ale mass-media. Astfel, AGERPRES a evoluat cu timpurile, evitând statutul de instituţie vetustă, reinventându-se mereu şi fiind un actor care nu doar anticipează viitorul, ci îl construieşte, iar pe alocuri chiar a ajuns deja acolo înaintea altora. Aşadar, la 132 de ani de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES nu pot să spun decât la mulţi ani şi multă apreciere!", spune rectorul UBB.

Foto: (c)  VLAD STAVRICA / AGERPRES FOTO

***

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, prima agenţie de presă "românească, naţională şi autonomă", sărbătoreşte la data de 27 martie 2021, 132 de ani de activitate. De-a lungul timpului, AGERPRES şi-a îndeplinit datoria de onoare de a informa corect şi echidistant opinia publică, în prezent păstrându-şi aceeaşi misiune.

Istoria Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES începe la 27 martie 1889, când P. P. Carp, ministru de Externe la acea dată, semnează actul de naştere a Agenţiei Telegrafice a României, care difuza în ţară un "serviciu exact şi rapid al tuturor ştirilor de interes general sau special". AGERPRES/(AS - autor: Marius Septimiu Avram, editor: Mirela Bărbulescu)

Citeşte şi: 

AGERPRES132/Ioan Hosu: Agenţiile de presă definesc societăţile moderne, în care informaţia devine un bun de interes public

AGERPRES132/Romina Surugiu (FJSC): Agenţiile de presă au ca atuuri credibilitatea, forţa informării de calitate şi adaptarea la mediul digital

AGERPRES132/Alexandru Muraru: Misiunea Agenţiei Naţionale de Presă merge dincolo de un canal de informaţie zilnică

Sursa foto: danieldavidubb.wordpress.com