Sintagma "limba vlahă", folosită până în secolul al XIX-lea în unele medii exterioare României şi poporului român, a fost înlocuită, în mod oficial, cu sintagma "limba română", aplicată tuturor dialectelor şi graiurilor acestei limbi, se precizează într-o scrisoare a Academiei Române adresată Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte.

Potrivit documentului, postat luni pe site-ul Academiei Române, scrisoarea vine în urma primirii din partea comunităţii româneşti din Serbia a unui "memoriu referitor la dificultăţile întâmpinate de cetăţenii sârbi, vorbitori de limba română, în privinţa folosirii limbii române în viaţa de zi cu zi".

Academia Română, "în cadrul căreia au fost şi sunt cercetate chestiuni privitoare la graiurile vorbite în ţinuturile dintre Morava, Dunăre şi Timoc, sau la graiurile din Banatul sârbesc", se declară "preocupată de realităţile lingvistice ale acestei arii de la sud de Dunăre, după cum este interesată şi de realităţile legate de felul în care limba română este utilizată în Serbia".

"Concluziile cercetărilor ştiinţifice ale specialiştilor în lingvistică şi etnologie sunt clare în această privinţă: numele oficial al limbii vorbite de români (numiţi în trecut, de către străini, vlahi sau valahi, cu multe variante ale termenului) este acela de 'limba română'. Sintagma de 'limba vlahă', folosită până în secolul al XIX-lea în unele medii exterioare României şi poporului român, a fost înlocuită, în mod oficial, cu sintagma de 'limba română', aplicată tuturor dialectelor şi graiurilor acestei limbi. Academia Română a publicat, începând cu anul înfiinţării sale (1866), sute de cărţi, sinteze, dicţionare, enciclopedii, documente, atlase şi studii pe acest subiect, iar statul român a notificat această realitate tuturor statelor cu care întreţine relaţii diplomatice, culturale, ştiinţifice", se arată în scrisoare.

Academia Română precizează că îşi doreşte "normalizarea situaţiei expuse" şi subliniază că "România va fi mereu apropiată de Serbia în procesul integrării acesteia în Uniunea Europeană, unde unul dintre criteriile normalei convieţuiri este şi cel al situaţiei minorităţilor naţionale în dorinţa lor de a se exprima în limba maternă".

"În numele bunei colaborări dintre instituţiile noastre şi a legăturii tradiţionale dintre România şi Serbia, ne adresăm colegilor din Academia Sârbă cu dorinţa de a contribui la normalizarea situaţiei expuse. România va fi mereu apropiată de Serbia în procesul integrării acesteia în Uniunea Europeană, unde unul dintre criteriile normalei convieţuiri este şi cel al situaţiei minorităţilor naţionale în dorinţa lor de a se exprima în limba maternă. Academia Română va pleda întotdeauna în sensul unei bune colaborări şi din acest punct de vedere cu Academia dumneavoastră", se precizează în scrisoarea adresată Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte.

Documentul, adresat preşedintelui Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte, Vladimir S. Kostić, este semnat de preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Adrian Dădârlat)