COD GALBEN: 30-03-2020 ora 14 Intre 30 martie, ora 22:00 - 01 aprilie, ora 10:00 se va semnala ninsori moderate cantitativ, strat de zăpadă local consistent, temporar viscol în zona montană înaltă in ninsori moderate cantitativ, strat de zăpadă local consistent, temporar viscol în zona montană înaltă;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Academicianul Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, a afirmat joi că echipele sociologice de cercetare organizate de Dimitrie Gusti au reprezentat un "mare efort intelectual" şi o "superbă adunare de inteligenţă şi de bunăvoinţă".

"Pentru noi, care nu suntem sociologi, ce-au însemnat echipele Gusti? Un lucru absolut memorabil. Iar eu am învăţat, în tinereţea mea, de la Henri Stahl şi de la câteva persoane care au fost în echipele sociologice ce mare efort intelectual, ce superbă adunare de inteligenţă şi de bunăvoinţă au însemnat acele echipe organizate de Dimitrie Gusti", a spus acad. Theodorescu la conferinţa omagială "Dimitrie Gusti - profesor, sociolog, statistician, muzeograf", desfăşurată în Aula Academiei.

El a amintit "momentele extrem de grele în care Gusti a fost conducător al Academiei".

"Au fost atunci câţiva mari intelectuali - Gusti, Andrei Rădulescu, care au trebuit să facă faţă unor reschimbări fundamentale şi ce a făcut Gusti în acel moment rămâne un lucru important, chiar dacă, în ultima vreme, există abordări divergente, ca să le spun aşa, cum se întâmplă întotdeauna când este vorba de o mare personalitate", a mai spus Răzvan Theodorescu.

Directorul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, acad. Cătălin Zamfir, a prezentat viziunea lui Dimitrie Gusti pentru găsirea soluţiilor la gravele probleme cu care se confrunta satul românesc al anilor '20 - '30, cercetătorul atrăgând atenţia asupra actualităţii problematicii rurale româneşti, care trimite la vremea părintelui Şcolii Sociologice de la Bucureşti.

Despre "Dimitrie Gusti şi Şcoala Sociologică de la Bucureşti la 100 de ani de la fondare" a conferenţiat directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, Ilie Bădescu, în timp ce acad. Sabina Ispas, director la Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu" al Academiei Române, a vorbit despre "Preocuparea pentru cercetarea folclorică în cadrul Şcolii Sociologice de la Bucureşti", iar Elena Zamfir, cercetător la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii al Academiei Române, a prezentat comunicarea "Asistenţa socială în proiectul de reformă gustian", evidenţiind renaşterea şcolii româneşti de asistenţă socială după 1990.

Directorul Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti", Paula Popoiu, a omagiat personalitatea creatorului instituţiei pe care o conduce, subliniind modul în care echipa muzeului duce mai departe moştenirea lui Dimitrie Gusti.

"Oricât de mult s-ar schimba, el este o lecţie pentru noi, epigoni ai marelui fondator Dimitrie Gusti, şi anume că nu trebuie să lăsăm să se piardă ce e al nostru - creaţia, obiectele, dar mai ales oamenii. De fapt, identitatea noastră are două rădăcini de care nu ne putem lipsi dacă vrem să nu fim cu totul topiţi în creuzetul globalizării: satul şi ortodoxia", a punctat directorul Muzeului Satului.

Prezent la eveniment, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Dan Dungaciu, a vorbit despre actualitatea lui Dimitrie Gusti.

"Într-un text 'provocator', din 1930, intitulat 'Problema Federaţiei Statelor Europene', Gusti avertizează sceptic că aceasta e o sarcină enormă, o sarcină educativă care cere 'multă, multă vreme'. Ce ne spune Gusti e că distincţia eurooptimist / europesimist e irelevantă. Nu contează ce vrem noi, contează ce se poate. Da, Europa, pentru a merge mai departe, are nevoie de federalizare. Numai că asta nu se poate obţine. Pentru că 'morţii Europei' nu există, adică aceea memorie asumată plenar, nu există nici patriotism european, deci federalismul nu are deocamdată legitimitate. Asta a fost dilema lui Gusti atunci, asta e dilema noastră de astăzi. Suntem în acelaşi punct. Gusti nu a fost nici eurooptimist, nici eurosceptic, a fost... europesimist. Chiar dacă am decide acum, într-un conclav de elite, că trebuie sa federalizăm Europa, acest lucru nu s-ar putea face decât cu preţul sacrificării democraţiei. Fără patriotism european nu poţi face o federaţie, că nu e legitimă. Iar atunci, în 1930, am fost departe de asta. Acum nu suntem neapărat mai aproape", a declarat Dan Dungaciu pentru AGERPRES.

Evenimentul, la care au mai conferenţiat fostul premier Petre Roman, Adrian Veştea, preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Simona Maria Stănescu, redactor-şef al revistei "Sociologie Românească", a fost organizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii în parteneriat cu Institutul de Sociologie al Academiei Române şi cu Asociaţia Română de Sociologie.

Preşedinte al Academiei Române (1944-1946), ministrul al Instrucţiunii Publice, Cultelor şi Artelor, întemeietor al Societăţii Române de Statistică, creator al primului muzeu sociologic, care-i poartă în prezent numele, Dimitrie Gusti este fondatorul învăţământului sociologic modern şi iniţiatorul unei inedite metode de cercetare sociologică, combinată cu acţiunea socială practică şi cu pedagogia socială, metodă care a stat la baza elaborării legii serviciului social din anul 1939. Preocupările sale au vizat atât studiul politic al realităţii începutului de secolul XX şi al vieţii culturale - profesorul a pledat pentru înfiinţarea căminelor culturale la sate şi a şcolilor superioare ţărăneşti pe regiuni - cât şi centralizarea datelor sociologice, istorice, politice şi economice despre lumea românească, fiind coordonator al proiectului "Enciclopedia României". AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.