COD GALBEN: 04-04-2020 ora 14 COD GALBEN: 05-04-2020 ora 21 Intre 21:00 si 03:00 se va semnala - intensificări temporare ale vântului, cu rafale de 55 - 60 km/h in Județul Constanta, Județul Tulcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Presa, alături de şcoală şi alte câteva instituţii, a contribuit la conştientizarea în medii cât mai largi a ideii de naţiune română, a afirmat Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, la vernisajul expoziţiei "191 de ani de presă românească", eveniment desfăşurat joi, la Biblioteca Academiei Române.

"Cred că ideea de a organiza această expoziţie este fundamentală, pentru că prin asta vor afla şi cei care nu ştiu că un tezaur al moştenirii noastre de presă se află în Academia Română. (...) Ca istoric al naţiunii, al naţiunilor şi europene şi al naţiunii noastre, sunt absolut convins că presa, alături de şcoală şi de alte câteva instituţii, a contribuit la conştientizarea în medii cât mai largi a ideii de naţiune română. Fără presa de secol XIX înfăptuirile noastre ca naţiune ar fi fost mai sărace şi mai puţin conştientizate de publicul larg. Elita era conştientă că vorbim aceeaşi limbă, că suntem de la Nistru până la Tisa un singur popor devenit naţiune, dar oamenii de rând, nu. Preoţii şi învăţătorii care ştiau carte - fiindcă satul nu ştia carte - citeau public periodice în Transilvania înainte de Revoluţia de la 1848 după terminarea slujbei, ca să audă toţi oamenii ce noutăţi s-au mai petrecut prin lume. (...) Presa periodică românească a contribuit din plin la elaborarea acestei case care se numeşte România", a declarat preşedintele Academiei Române.

El a arătat că la Academia Română există "o zestre culturală extraordinară", care ar trebui să fie cunoscută nu doar de cărturari şi de cei care au teme de cercetare, ci şi de vizitatorii întâmplători care ar putea deveni apoi cititori statornici.

"O parte din tezaur este presa românească apărută pe teritoriul României sau în legătură cu România. Multă lume ar spune: presa nu-i chiar o latură a culturii înalte pentru că nu reprezintă literatura de vână puternică, nici creaţie ştiinţifică de prim rang. Şi, totuşi, fără presă cultura modernă românească e de neimaginat. Presa are o vechime, spun organizatorii expoziţiei, de 191 de ani, dar ea e mult mai veche, de fapt. Presa însemna iniţial 'veste', în limba italiană avviso, iar avvisi circulau pe acest teritoriu nu făcute neapărat aici la noi, dar circulau şi lumea intelectuală afla de ele încă de dinaintea domniei lui Mihai Viteazul. Pe vremea lui Mihai Viteazul circulau foi volante care anunţau întâmplări din Europa creştină. Presa modernă românească începe în jur de 1800, cu ceva înainte dacă ne gândim la 'Courier du Moldavie', care a apărut în franţuzeşte, şi apoi intră pe o şosea magistrală a dezvoltării sale, şi avem presă românească în limba franceză, avem presă românească în limba română cu alfabet chirilic sau cu alfabet de tranziţie, ceea ce este o ciudăţenie - alfabetul de tranziţie este numai pe spaţiul nostru, şi foarte puţini se mai apleacă asupra acelor texte deosebite. Nici la şcoală nu se mai învaţă despre 'Curierul românesc', 'Albina românească' sau 'Gazeta de Transilvania', şi nici nu se mai face un fel de clasificare a publicaţiilor periodice, care unele erau laice, altele religioase, unele erau cu caracter politic, altele predominant literar", a mai spus Ioan-Aurel Pop.

Biblioteca Academiei Române găzduieşte o "comoară" din care nu lipsesc gravuri, desene, fotografii sau manuscrisele cele mai importante care au avut o valoare imensă pentru cultura română, a precizat, la rândul său, Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii.

"Avem datoria morală şi obligaţia să protejăm acest tezaur, dar şi să-l facem cunoscut generaţiilor tinere pentru a-l cerceta şi transmite mai departe. Şi cine putea şi poate mai bine să ne ajute în acest demers decât presa şi televiziunile. Este motivul pentru care prima expoziţie pe care am organizat-o o dedicăm evoluţiei presei româneşti care împlineşte 191 de ani. Avem documente din 1829. Alături de noi este ziarul 'Timpul' în care a scris Mihai Eminescu, a cărui sărbătorire la 170 de ani trebuie să o continuăm în acest an. Avem aici şi o ladă făcută la Viena în care Cuza a trimis documentele istorice donate Bibliotecii Academiei Române cu ani în urmă", a afirmat Nicolae Noica.

Gabriela Dumitrescu, curatoare a expoziţiei alături de Daniela Stanciu, a arătat că expoziţia este dedicată celor 191 de ani de la apariţia primelor ziare în limba română.

"Sunt 191 de ani de la apariţia primelor ziare româneşti în limba română, e adevărat cu chirilice. Asta s-a întâmplat în 1829 - 'Curierul Românesc' şi 'Albina Românească'. Responsabili - Heliade Rădulescu în Ţara Românească şi Gheorghe Asachi în Moldova. Înainte de asta au mai fost tot felul de înştiinţări în încercarea de a scoate nişte ziare româneşti. Înştiinţările foloseau la adunarea de prenumeranţi, adică adunarea de abonaţi, ca să poată să scoată ziarul. S-a întâmplat în acelaşi an şi în Ţara Românească şi în Moldova, la mică diferenţă a apărut şi Gazeta de Transilvania a lui Gheorghe Bariţiu, şi după aia a început 'Românul' şi foarte multe alte ziare. Sigur nu putem uita nici de 'Calendarul Claponului' lui Caragiale, nici de 'Moftul român', nici alte reviste care au reflectat diversele curente literare în epocă", a declarat pentru AGERPRES Gabriela Dumitrescu.

Printre curiozităţile expoziţiei se numără şi un ziar, apărut în număr unic, imprimat pe mătase, scos în 1902 de sindicatul ziariştilor, dar şi ziare care au reflectat unirea din timpul lui Cuza, prima Constituţie, Primul Război Mondial, momentul 23 august 1944 ori Revoluţia din 1989.

"Această colecţie impresionantă de presă românească este pusă la dispoziţia publicului într-o expoziţie eveniment ce oferă o retrospectivă a presei româneşti începând cu primele publicaţii tipărite în limba română - 'Curierul românesc' apărut în 1829 în Ţara Românească, fondat de Ion Heliade Rădulescu, 'Albina românească' editată de Gheorghe Asachi tot în 1829 în Moldova, 'Gazeta de Transilvania' apărută în 1838 în Transilvania sub conducerea lui Gheorghe Bariţiu, până la ziarele tipărite în ziua de 22 decembrie 1989. Referitor la ziarele din 22 decembrie 1989, exponatele noastre ilustrează metamorfoza politicii editoriale, de la ediţia de dimineaţă până la cea de după-amiază a aceleaşi publicaţii, de la mitingul iubitului conducător până la fuga tiranului", a explicat Daniela Stanciu.

Conceptul expoziţional vizează reliefarea modului în care presa românească a reflectat momente decisive din istoria românilor şi transformarea societăţii româneşti, într-o evoluţie de aproape două secole. Sunt selectate numere reprezentative din peste 70 de periodice care pun în lumină Revoluţia de la 1848, Unirea de la 1859, Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial, Marea Unire de la 1918, perioada interbelică, cele 8 decenii de regalitate, Al Doilea Război Mondial.

Publicul se va putea, astfel, întâlni cu titluri cunoscute precum "Dacia literară", "Timpul", "Adevărul", "Convorbiri literare", "România liberă", "România literară", "Universul", "Curentul", "Dimineaţa", "Gazeta de Transilvania", dar şi cu publicaţii de circulaţie mai restrânsă ca "Drapelul de Lugoj" sau "Gazeta Bursei". Nu lipsesc celebrele "Bilete de papagal", "Aghiuţă", "Ghimpele".

O secţiune specială este rezervată "Monitorului Oficial", fiind expuse numerele în care au fost publicate primele trei Constituţii ale României moderne: Constituţia de la 1866, Constituţia de la 1923 şi Constituţia de la 1938.

Momentul 23 august 1944, care a marcat instaurarea regimului comunist în România, este tratat în oglindă, prin raportare la anul 1989 şi Revoluţia din decembrie.

Un aport special în realizarea expoziţiei îl are Cabinetul de Manuscrise, Carte-Rară, care oferă exponate inedite, în original sau fotocopie, precum: "Courier de Moldavie", Iaşi, 1790, "Crestomaticul românesc", Cernăuţi, 1820, "Fama Lipschii", Leipzig (Lipsca de Saxonia), 1827.

Expoziţia poate fi vizitată până pe 21 februarie, de luni până vineri, între orele 10,00 - 16,00. Intrarea este liberă. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.