Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Expoziţia de fotografie "Armenia's Velvet Revolution" a fost vernisată vineri la Institutul Diplomatic Român, evenimentul fiind urmat de o masă rotundă dedicată revoluţiei din Armenia care a avut loc în primăvara anului 2018.

Expoziţia cuprinde aproximativ 25 de fotografii care surprind momente din timpul Revoluţiei de catifea, o serie de marşuri şi demonstraţii non-violente, conduse de liderul Opoziţiei, Nikol Pashinyan, actual prim-ministru al ţării.

"Pe parcursul ultimelor 18 luni, o perioadă foarte importantă pentru statalitatea noastră, în Armenia a fost format un nou guvern, în baza primelor alegeri parlamentare libere şi democratice care au avut loc după Revoluţia de catifea, alegeri organizate în decembrie anul trecut. Guvernul nou, condus de Nikol Pashinyan, a iniţiat reforme radicale, în domeniul economic şi juridic, cu accent pe măsuri anticorupţie, deschizând calea dezvoltării ţării în beneficiul fiecărui cetăţean. Revoluţia a avut un impact semnificativ pentru viaţa politică a ţării, dar a avut şi importante consecinţe în ce priveşte politica externă, nu doar pe plan regional", a declarat Sergey Minasyan, ambasadorul Republicii Armenia în România.

Arsen Kharatyan, unul dintre participanţii la revoluţie, fost consilier pe probleme de politică externă al prim-ministrului Nikol Pashinyan, a vorbit despre primele zile ale revoluţiei şi despre contextul în care a pornit mişcarea de protest.

 


Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO


"Lucrul pe care poporul armean nu a vrut să îl accepte a fost minciuna. Şi întreaga argumentaţie morală a acestei revoluţii s-a bazat pe acest lucru. Serzh Sargsyan a anunţat că nu va candida pentru un al treilea mandat şi ne-a minţit. (...) Când marşul a început, la finele lunii martie - începutul lui aprilie, eram 20 - 50 de oameni, care făceau acest lucru mai mult din disperare. Nu ştiam dacă va avea efect. Dar ştiam că trebuie să facem ceva. Democraţia este o valoare fundamentală pentru Armenia. Nu avem alte resurse. Nu avem petrol sau gaze, dar puteam avea democraţie. Putem promova acele valori în baza cărora să trăim. La început, oamenii nu ne luau în serios. După parcurgerea a 200 de kilometri, în 14 zile, participanţii la marş au ajuns în Erevan. Prima noapte, în care am dormit în Piaţa franceză, a fost una de importanţă crucială. Ne-am spus că, dacă nu suntem alungaţi de acolo în prima noapte, vom reuşi. A fost probabil noaptea cea mai dificilă. Nu au făcut nimic, deoarece în acea săptămână, în mod formal, nu exista o putere legitimă. Mandatul de preşedinte al lui Serzh Sargsyan se încheiase, dar el nu fusese votat în funcţia de prim-ministru", a povestit el.

Oana Valentina Suciu, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti, a arătat că Revoluţia de catifea a avut loc pe fondul nemulţumirii populaţiei în ce priveşte situaţia economică, în condiţiile în care în ţară există o rată ridicată a şomajului. Totodată, ea a plasat protestul şi în contextul mai larg al mişcărilor sociale care au avut loc în regiune.

"Nikol Pashinyan, fost jurnalist de investigaţie, ştia cum să folosească social media. Iar acest lucru este de fapt foarte asemănător cu ceea ce s-a întâmplat şi în alte părţi ale lumii, inclusiv în România. Ţara noastră s-a confruntat cu proteste de stradă, iar mediul online a fost cel care i-a adunat pe oameni. Este o situaţie similară cu ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, Georgia şi cu ceea ce se întâmplă în Turcia. Acest lucru a dus la crearea unui nou termen, 'netizen', un cetăţean activ care foloseşte internetul pentru a se implica în teme politice sau civice ale oraşului sau ale ţării. Cetăţenii se foloseau şi până în 2018 de internet, dar pentru a protesta împotriva unor probleme specifice: de mediu, sociale...", a menţionat ea. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.