Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

În centrul Capitalei, peste drum de sediul Băncii Naţionale a României, bucureştenii trec pe lângă o clădire impunătoare, ridicată la începutul secolului XX, care găzduieşte, la parter, o expoziţie cu vânzare, unde pot fi găsite diverse obiecte de artă.

Clădirea, retrocedată în anul 2008 proprietarului de drept, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, se află pe lista monumentelor istorice de la Ministerul Culturii sub codul B-II-m-A-18811 şi apare ca fiind ridicată în anul 1907.

Actualul sediu al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, o bijuterie arhitecturală a secolului XX, a fost construită după planurile arhitectului Ştefan Burcuş.

Clădirea a adăpostit iniţial Palatul Bursei şi din anul 1955 a devenit sediul Bibliotecii Centrale de Stat, devenită apoi Biblioteca Naţională a României. În 2008 edificiul a fost retrocedat proprietarului de drept, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti.

Construcţia este în stil neoclasic francez, cu pilaştri şi coloane în stil corintic. A fost gândită, potrivit lui Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, "pentru o Cameră de Comerţ: spaţiile de parter - comerciale, etajul I şi IV - birouri, iar etajele II şi III - spaţii pentru evenimente".

"Ca organizare, clădirea este destinată doar Camerelor de Comerţ. (...) Era gândită în felul următor: subsolul - club, dar un club în care nu intra oricine, un club elitist; parterul era spaţiu comercial - pentru că autorul s-a gândit că la parter să se producă ceva cu care să se plătească, afară de chirii şi evenimente, să se plătească salariaţii; etajul I - birouri; etajul II şi III - spaţii de închiriat pentru evenimente; iar etajul IV era pentru birouri. Era o concepţie foarte bine articulată şi, în opinia mea, valabilă şi astăzi. Noi astăzi avem organizat un club la subsol, la parter avem spaţii comerciale. La etajul I am făcut nu birouri, ci hotel. La etajul III, o parte, şi la etajul IV avem birouri. Asta e gândirea noastră, iar ca strategie noi gândim, pentru că podul este foarte înalt şi este o construcţie foarte bună, să-l mansardăm. Podul, care înseamnă 1.000 de metri pătraţi, îl pregătim tot pentru birouri pentru că ne-am propus să mai construim un lift. Acesta va fi, evident, pe exterior, pentru că pe interior nu ne permite legea, şi ar asigura, sigur, mai mult fluenţă în circulaţia prin clădire. Liftul care există în prezent a fost pus în 1926. Un lucru foarte interesant este că toţi cei din conducere, inclusiv Majestatea Sa, nu urcau cu liftul", a declarat Sorin Dimitriu.

Preşedintele Camerei de Comerţ a amintit că instituţia a fost înfiinţată "printr-un decret al lui Cuza Vodă, în 1864", iar startul construcţiilor pentru sediul actual, aflat pe strada Doamnei colţ cu strada Ion Ghica, a fost dat în 1908 când piatra de temelie a fost aşezată în prezenţa reprezentanţilor Casei Regale şi a miniştrilor din guvernul Dimitrie A. Sturdza.

Problema unui sediu pentru Camera de Comerţ a Capitalei a fost prezentată Regelui Carol I de preşedintele instituţiei din acel moment, George Assan, în anul 1904.

"Carol le-a spus două lucruri: vă dau terenul (acesta era terenul destinat Senatului României), vă dau şi ceva bani, mai puneţi şi voi, pentru că nu pot eu să pun tot - asta era în 1906 - dar în trei ani ridicaţi clădirea. Asta era prima condiţie. A doua condiţie: să fie o clădire care să exprime forţa, puterea economiei româneşti în comparaţie cu celelalte economii europene, dar să vă gândiţi că voi trebuie să ajungeţi ca economia germană. Deci, le-a impus o clădire reprezentativă", a spus Dimitriu.

Intrarea în posesia terenului, atribuit din domeniul privat al statului, a fost condiţionată, prin lege, de începerea construcţiei în cel mult trei ani şi de finalizarea acesteia în cel mult şapte ani, a amintit preşedintele Camerei de Comerţ.

El a precizat că pentru alegerea proiectului a fost organizat un concurs în 1907, la Paris, "pentru că şi la asta a ţinut Carol foarte mult", iar competiţia, la care au participat 14 proiecte, depuse de arhitecţi francezi, germani, olandezi, belgieni şi români, a fost câştigată de Ştefan Burcuş, arhitect căruia i se mai datorează, printre altele, şi Palatul administrativ din Craiova, Catedrala Episcopală din Galaţi sau Pavilionul Regal.

Potrivit lui Dimitriu, structura de rezistenţă este realizată din pereţi de cărămidă specială şi planşee de beton armat, pentru a asigura stabilitatea la cutremur şi protecţia la foc.

"Proiectul de rezistenţă este realizat de o uriaşă personalitate inginerească a vremii, Gogu Constantinescu. Acesta este şi teoreticianul betonului armat. Clădirea noastră s-a făcut cu acest beton armat care în 1910 era ceva extraordinar. (...) Clădirea a trecut prin toate cutremurele fără o fisură. Sigur, noi când am venit, am consolidat tot. Clădirea a fost consolidată în 2009-2010. De asemenea, noi am modernizat şi centrala termică pentru a putea încălzi ce 6.600 de metri pătraţi. Înălţimea parterului şi a etajelor II şi III - au câte patru metri, iar etajele I şi IV au înălţime obişnuită, de trei metri", a spus Dimitriu precizând că lucrarea a fost estimată la 800.000 de lei aur.

El a amintit că, la momentul începerii lucrărilor de construcţie, în fundaţia edificiului a fost zidit un document comemorativ. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Gabriela Badea) 

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.