COD GALBEN: 22-01-2018 ora 21 Intre 21:30 si 02:00 se va semnala ceaţă ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Olt, Județul Vâlcea; COD GALBEN: 22-01-2018 ora 20 Intre 20:00 si 23:00 se va semnala - intensificări ale vântului cu rafale, in general de 55 - 65 km/h. in Județul Constanța, Județul Tulcea;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale (MCIN) şi-a desfăşurat activitatea în 2017 sub conducerea a doi miniştri - Ionuţ Vulpescu şi Lucian Romaşcanu - ambii prezentându-şi propriile bilanţuri cu o serie de măsuri iniţiate de instituţie, o constantă a preocupărilor acestora fiind demersurile de achiziţie a lucrării "Cuminţenia Pământului".
Remaniat în urma crizei guvernamentale, la finele lunii iunie, Ionuţ Vulpescu susţinea, la bilanţul celor şase luni în fruntea MCIN, că instituţia pe care a condus-o nu s-a limitat la realizarea unor priorităţi, ci a "dus mai departe implementarea programului de guvernare, implementând totodată măsuri ce nu au fost cuprinse în acesta, sau au fost cuprinse într-o formulare mai largă, şi care sunt benefice domeniului culturii".

La capitolul "măsuri îndeplinite", Vulpescu amintea asigurarea condiţiilor necesare continuării şi dezvoltării Programului Naţional "Limes"; majorarea bugetului alocat Culturii cu 51% faţă de execuţia bugetară pe anul 2016; sprijinirea autorităţilor locale pentru reconversia spaţiilor industriale dezafectate în hub-uri culturale, un astfel de exemplu fiind cel referitor la Hala Laminor; pregătirea participării României în anul 2019 la Festivalul Internaţional de Artă Europalia; pregătirea participării României ca invitat de onoare a Târgului Internaţional de Carte de la Leipzig din anul 2018.

"Parţial îndeplinite" au fost amintite măsuri precum lansarea primului program de susţinere a investiţiilor în infrastructura culturală, Vulpescu menţionând aprobarea, în cadrul şedinţei Executivului din 16 martie 2017, a indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii "Consolidare, restaurare şi amenajare a Muzeului Naţional George Enescu-Palatul Cantacuzino" - proiect ce vizează consolidarea, restaurarea şi amenajarea Palatului "Cantacuzino", a Casei memoriale "George Enescu" şi a anexei, ce compun ansamblul muzeal.

Totodată, fostul ministru a amintit că, în 2017, a început implementarea a două proiecte de cooperare internaţională: Danube Culture Platform - Creative Spaces of the 21st Century, finanţat prin Programul Transnaţional Dunărea, în valoare totală de 1,6 milioane de Euro (bugetul aferent Ministerului Culturii este de 188.770 Euro) şi Cultural Heritage as a strategic territorial development resource: mapping impacts through a set of common European socio-economic indicators, finanţat prin Programul de Cooperare ESPON 2020.

Alte investiţii finanţate anul acesta de MCIN din bugetul propriu au vizat alocarea de fonduri pentru finalizarea lucrărilor la Teatrul Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, a lucrărilor de consolidare şi reparaţii capitale pentru imobilul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj; lucrări la Sala Dalles; finalizarea lucrărilor de înlocuire a învelitorii de tablă de pe clădirea Ateneului Român. Au mai primit bani pentru restaurare sau realizarea de studii de fezabilitate ori pentru proiectarea unor lucrări: Teatrul Naţional Bucureşti, Muzeul Satului, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" Iaşi, Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj, Muzeul Brukenthal, Opera Maghiară din Cluj, Centrul Naţional al Dansului şi Centrul Naţional de Artă "Tinerimea Română".

Potrivit fostului ministru al Culturii s-au mai realizat "parţial": digitizarea patrimoniului cultural; dezvoltarea educaţiei artistice şi culturale la nivelul învăţământului preuniversitar; dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii; încurajarea investiţiilor private în patrimoniul cultural imobil; îmbunătăţirea şi modernizarea sistemului de achiziţii de creaţii culturale. De asemenea, Vulpescu preciza că a fost eliberat avizul pentru concepţia artistică a "Ansamblului Monumental Ferdinand I", ce urmează a fi amplasat în Piaţa Victoriei, la intersecţia Bd. Aviatorilor şi Bd. Kiseleff.

Demnitarul anunţa, la acel moment, identificarea unui sediu pentru Muzeul Naţional "Constantin Brâncuşi", precum şi modificarea HG 202/2008 privind instituirea premiilor naţionale pentru arte. Ionuţ Vulpescu spunea, totodată, că au fost asigurate resursele financiare pentru Muzeul Naţional de Istorie a României, în vederea demarării inventarierii patrimoniului filatelic al României, respectiv colecţia Muzeului Filatelic.

Tot printre realizări era menţionată încetarea plafonării indemnizaţiilor de merit ce se acordă personalităţilor importante din domeniul culturii, ştiinţei şi sportului, dar şi semnarea unui protocol de cooperare între MCIN şi Ministerul Culturii din Republica Moldova.

La bilanţul ministeriatului său, Vulpescu a vorbit şi despre ceea ce nu a reuşit să realizeze amintind aici, printre altele, construirea unei săli moderne de concerte şi a unui centru cultural multifuncţional în Bucureşti, susţinerea financiară a acţiunii "Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021", pregătirea Centenarului Marii Uniri.

La sfârşitul lunii iunie, portofoliul Culturii a fost preluat de senatorul Lucian Romaşcanu. Acesta afirma. pe 29 iunie, la audierile din comisiile parlamentare de specialitate, că intenţionează reluarea demersului strângerii de bani pentru achiziţionarea sculpturii lui Brâncuşi, "în condiţiile în care va exista un consens politic şi naţional".

În ceea ce priveşte Centenarul Marii Uniri, ministrul îl aprecia ca fiind unul dintre cele mai importante puncte din programul de guvernare şi o sărbătoare majoră a poporului român.

După 100 de zile de guvernare, Romaşcanu amintea printre realizări deblocarea programului "Limes", a programului de săpături arheologice, blocat din martie 2017 cu riscul pierderii sezonului de săpături, dar şi deblocarea documentaţiei care stă la baza Programului Naţional de Restaurare 2017. De asemenea, el arăta că, pentru rezolvarea situaţiei Muzeului Naţional Bran, unde exista riscul unei evacuări solicitate de proprietari, au fost întreprinse negocieri pentru prelungirea contractului până în mai 2018 până la găsirea soluţiei de relocare, dar şi cu comercianţii de pe terenul proprietate a muzeului, în vederea recuperării de la aceştia a sumelor datorate încă din iulie 2016.

Printre realizările punctate de ministru după 100 de zile de la preluarea mandatului s-au mai numărat reînfiinţarea Consiliul Tehnico-Economic al MCIN, deblocarea negocierilor cu Casa Regală în cazul Muzeului Peleş, pentru prelungirea cu 6 luni a contractului de locaţiune. Romaşcanu a mai menţionat şi deblocarea restaurării Cetăţii Capidava, dar şi luarea de măsuri pentru pregătirea Anului European al Patrimoniului - 2018.

Tot în acest an, pe 18 octombrie, Lucian Romaşcanu anunţa că a ajuns la o înţelegere cu moştenitorii Vilei "Florica" în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de preempţiune al ministerului cu privire la acest monument, suma negociată fiind de 1.820.000 de euro. Cu o săptămână în urmă, Camera Deputaţilor adoptase un proiectul de lege iniţiat de mai mulţi parlamentari PSD privind achiziţionarea Ansamblului conacului Brătianu - Florica de către Ministerul Culturii cu fonduri de stat. Romaşcanu a adăugat că actualii proprietari au ales să doneze o parte din suma obţinută în urma achiziţiei pentru o bursă, iar o altă parte pentru repararea acoperişului vilei.

* După transferul Departamentului Centenar în subordinea Ministerului Culturii, având ca atribuţii principale centralizarea proiectelor primite de la ministere, instituţii ale statului şi unităţi administrativ teritoriale, MCIN a lansat sigla şi sloganul Centenarului, realizate, pro bono, de FCB Bucharest, firmă declarată câştigătoare a concursului iniţiat în acest sens de minister. În acelaşi cadru, pe 26 noiembrie, la Teatrul Naţional din Bucureşti, a avut loc deschiderea Anului Centenar printr-un spectacol, regizat de Ion Caramitru, la care au participat mari artişti din ţară şi de peste hotare. Potrivit ministrului Culturii, la MCIN au fost înregistrate peste 2.170 de proiecte care urmează să fie selectate şi propuse Guvernului spre finanţare.

* O realizare salutată de minister în 2017 a fost înscrierea Mărţişorului în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO. Aceasta, după ce Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat, la 6 decembrie, la Jeju, în Republica Coreea, înscrierea "Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)" - dosar multinaţional coordonat de România şi elaborat împreună cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria - în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii.

* Totodată, o constantă a preocupărilor celor doi miniştrii a constituit-o stadiul demersurilor de achiziţie a lucrării "Cuminţenia Pământului" de Constantin Brâncuşi.

Fostul ministru Ionuţ Vulpescu afirma, pe 30 iunie, că în urma eşecului campaniei de subscripţie publică statul pierde sute de mii de euro prin plata comisioanelor companiilor care au donat bani.

"Ce s-a întâmplat e cumva de Cartea Recordurilor, pentru că este singura campanie de subscripţie publică din lume în care nu se strâng bani, ci statul va ieşi păgubit. Statul va trebui să plătească comisioanele celor care au dat... Nu mă refer la cei care au donat 2 euro, 3, 5, ci au fost nişte firme, au fost nişte companii care au dat sume importante. Şi s-a făcut o evaluare şi colegii din minister mi-au spus la un moment dat că sunt sute de mii de euro, în urma unei campanii de subscripţie publică, pe care (...) va trebui să îi returnăm. Trebuie să plătim comisioanele şi trebuie făcut lucrul acesta în acest an", a declarat Vulpescu.

Pe de altă parte, Romaşcanu declara, pe 6 decembrie, la redeschiderea sălii 'Brâncuşi' de la Muzeul Naţional de Artă al României (MNAR), că demersurile de achiziţie a celebrei sculpturi nu s-au închis definitiv, existând în continuare discuţii cu proprietarii lucrării.

Ministrul a precizat că lucrarea va putea fi expusă la MNAR, conform contractului actual de comodat, până în februarie, şi a exprimat speranţa că acest contract va fi prelungit.

"Este un contract între Ministerul Culturii şi proprietari. Eu zic că este un contract cu beneficii de ambele părţi şi beneficiul cel mai mare este că această sculptură importantă poate fi văzută de oameni şi îmi doresc - sigur, preluând toate sarcinile necesare cu asigurarea, cu paza şi aşa mai departe - să avem această sculptură expusă şi pe toată durata anului Centenarului şi nu numai", a declarat Romaşcanu. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru, editor online: Ada Vîlceanu)

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.