COD GALBEN: 05-06-2025 ora 10 Intre 6 iunie, ora 12 – 6 iunie, ora 21 se va semnala temperaturi deosebit de ridicate și disconfort termic COD GALBEN: 06-06-2025 Intre 06:50 si 09:00 se va semnala Ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Zona de litoral a județului Constanta , respectiv zona localităților;
Bucureşti, 20 nov /Agerpres/ - Academicianul Eugen Simion a atras atenţia luni asupra faptului că patru milioane de români s-au mutat în străinătate şi a vorbit despre necesitatea adoptării unui proiect de ţară pentru satul românesc, în condiţiile în care satul "ca matrice a spiritului nostru nu prea mai există decât în amintirea noastră, în bocetul şi regretul nostru".
"Este un alt sat românesc astăzi. Lui trebuie să ne adresăm şi la el trebuie să ne gândim, propunându-i ceva. (...) Goga spune, la un moment dat, vorbind de înstrăinarea satului ardelean în esenţă, care trăia sub stăpânire străină: 'Aşa că ne vom muta în altă ţară', ca un fel de profeţie sumbră. Ei bine, nu ne trebuie prea multă imaginaţie, ne dăm seama că se întâmplă acest lucru. Dacă este adevărat ce ne spun economiştii şi statisticienii noştri, patru milioane de români s-au mutat în altă ţară. Majoritatea sunt ţărani, evident. Patru milioane. E un popor. Dacă ce ar spune unii - şase milioane, înseamnă că un popor, o naţiune mai mult decât importantă din spaţiul european s-a mutat în altă ţară", a spus academicianul la dezbaterea "Satul românesc - 100 de ani de evoluţie rurală", desfăşurat în Aula Academiei Române.
Fostul preşedinte al Academiei a deplâns faptul că cei care pleacă "se leapădă de românitate", "nu mai vor să fie români".
"Nu ştiu dacă aţi observat. Noi discutăm mereu. Există o anumită instabilitate în lumea românească de astăzi. Spiritul omenesc este foarte agitat, înspăimântat, depresiv. Românii nu mai cred în ei. Românii nu mai vor să fie români. Am găsit definiţia asta într-o carte a unui tânăr şi foarte inteligent sociolog care vorbeşte de 'lume valahă' şi de 'neantul valah': 'Românul, ce este românul astăzi? Este un cetăţean care nu mai vrea să fie român'. Mi se pare profund...profund înfricoşătoare şi, în acelaşi timp, profund realistă această definiţie. Dacă te uiţi la cei care pleacă, ei nu mai vor, în primul rând, să fie români, se leapădă de românitate. Ceea ce este un lucru foarte grav. Totdeauna ei îşi găsesc justificări să plece", a spus Simion.
El a accentuat asupra necesităţii unui proiect de ţară, în special pentru satul românesc.
"Avem nevoie de un proiect de ţară. Dacă vrem să gândim ceva, dacă vrem să ieşim din bocetul nostru şi din toate neliniştile noastre. După 30 sau aproape 30 de ani după Revoluţie, n-a existat un proiect pentru toată România, dar în special pentru satul românesc. Pentru că dacă agricultura românească merge, ne va fi bine şi nouă. Eu nu cred că putem să-i concurăm pe nemţi sau pe francezi făcând automobile. Bine că le facem pe astea pe care le cumpărăm mai uşor, dar agricultura poate fi o şansă de salvare şi de încredere în românitate, în stilul românesc şi în condiţia de a fi român. Noi ne-am format un complex. Îl avem toţi, de la academician, până la ultimul tânăr dintr-un sat care nu mai vrea să stea în satul lui. Vrea să fugă. Atenţie la acest lucru. Vorbele noastre sunt bune. Dar dacă nu facem un proiect pe care să-l accepte Parlamentul României.... Şi poate să atragem atenţia acestor politicieni că nu ne interesează cearta lor pentru putere - penibilă, penibilă, dezumanizantă într-un anume sens - ci ne interesează viitorul acestei ţări pe care trebuie să-l organizăm. Să fin buni gospodari, cum ţăranul român era cândva. Acum el vrea să plece din ţară", a mai spus acad. Eugen Simion.
Academia Română, prin Secţia de ştiinţe agricole şi silvice, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", a organizat luni dezbaterea naţională cu tema "Satul românesc - 100 de ani de evoluţie rurală", dedicată Centenarului Marii Uniri.
În cadrul evenimentului condus de acad. Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, au expus puncte de vedere, printre alţii: ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, Secretarul General al Academiei Române, acad. Victor Voicu, acad. Păun Ion Otiman, prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, ing. Nicolae Noica, actorul Dan Puric. Printre temele abordate s-au numărat: cultura satului românesc, şcoala şi învăţământul rural, probleme socio-demografice, securitatea alimentară, probleme ale agriculturii româneşti după 27 de ani de tranziţie. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu)
"Este un alt sat românesc astăzi. Lui trebuie să ne adresăm şi la el trebuie să ne gândim, propunându-i ceva. (...) Goga spune, la un moment dat, vorbind de înstrăinarea satului ardelean în esenţă, care trăia sub stăpânire străină: 'Aşa că ne vom muta în altă ţară', ca un fel de profeţie sumbră. Ei bine, nu ne trebuie prea multă imaginaţie, ne dăm seama că se întâmplă acest lucru. Dacă este adevărat ce ne spun economiştii şi statisticienii noştri, patru milioane de români s-au mutat în altă ţară. Majoritatea sunt ţărani, evident. Patru milioane. E un popor. Dacă ce ar spune unii - şase milioane, înseamnă că un popor, o naţiune mai mult decât importantă din spaţiul european s-a mutat în altă ţară", a spus academicianul la dezbaterea "Satul românesc - 100 de ani de evoluţie rurală", desfăşurat în Aula Academiei Române.
Fostul preşedinte al Academiei a deplâns faptul că cei care pleacă "se leapădă de românitate", "nu mai vor să fie români".
"Nu ştiu dacă aţi observat. Noi discutăm mereu. Există o anumită instabilitate în lumea românească de astăzi. Spiritul omenesc este foarte agitat, înspăimântat, depresiv. Românii nu mai cred în ei. Românii nu mai vor să fie români. Am găsit definiţia asta într-o carte a unui tânăr şi foarte inteligent sociolog care vorbeşte de 'lume valahă' şi de 'neantul valah': 'Românul, ce este românul astăzi? Este un cetăţean care nu mai vrea să fie român'. Mi se pare profund...profund înfricoşătoare şi, în acelaşi timp, profund realistă această definiţie. Dacă te uiţi la cei care pleacă, ei nu mai vor, în primul rând, să fie români, se leapădă de românitate. Ceea ce este un lucru foarte grav. Totdeauna ei îşi găsesc justificări să plece", a spus Simion.
El a accentuat asupra necesităţii unui proiect de ţară, în special pentru satul românesc.
"Avem nevoie de un proiect de ţară. Dacă vrem să gândim ceva, dacă vrem să ieşim din bocetul nostru şi din toate neliniştile noastre. După 30 sau aproape 30 de ani după Revoluţie, n-a existat un proiect pentru toată România, dar în special pentru satul românesc. Pentru că dacă agricultura românească merge, ne va fi bine şi nouă. Eu nu cred că putem să-i concurăm pe nemţi sau pe francezi făcând automobile. Bine că le facem pe astea pe care le cumpărăm mai uşor, dar agricultura poate fi o şansă de salvare şi de încredere în românitate, în stilul românesc şi în condiţia de a fi român. Noi ne-am format un complex. Îl avem toţi, de la academician, până la ultimul tânăr dintr-un sat care nu mai vrea să stea în satul lui. Vrea să fugă. Atenţie la acest lucru. Vorbele noastre sunt bune. Dar dacă nu facem un proiect pe care să-l accepte Parlamentul României.... Şi poate să atragem atenţia acestor politicieni că nu ne interesează cearta lor pentru putere - penibilă, penibilă, dezumanizantă într-un anume sens - ci ne interesează viitorul acestei ţări pe care trebuie să-l organizăm. Să fin buni gospodari, cum ţăranul român era cândva. Acum el vrea să plece din ţară", a mai spus acad. Eugen Simion.
Academia Română, prin Secţia de ştiinţe agricole şi silvice, în colaborare cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti", a organizat luni dezbaterea naţională cu tema "Satul românesc - 100 de ani de evoluţie rurală", dedicată Centenarului Marii Uniri.
În cadrul evenimentului condus de acad. Cristian Hera, vicepreşedinte al Academiei Române, au expus puncte de vedere, printre alţii: ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, Secretarul General al Academiei Române, acad. Victor Voicu, acad. Păun Ion Otiman, prof. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, ing. Nicolae Noica, actorul Dan Puric. Printre temele abordate s-au numărat: cultura satului românesc, şcoala şi învăţământul rural, probleme socio-demografice, securitatea alimentară, probleme ale agriculturii româneşti după 27 de ani de tranziţie. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.