Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Timişoara, 7 nov /Agerpres/ - Movilele funerare de pământ din judeţul Timiş au fost grav afectate de căutătorii de comori şi de agricultura intensivă din ultimii ani, iar zece dintre ele sunt în pericol iminent de a fi distruse, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, consilierul pe probleme de arheologie al Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Timiş, Victor Bunoiu.

''Dintre cele aproximativ 400 de movile funerare din Banat, menţionate în literatura de specialitate, doar patru au fost supuse cercetărilor arheologice în ultimii 70 de ani. Una dintre cele mai afectate este movila (grămurada) de la Jupani (parte din situl Susani)'', a afirmat Bunoiu.

Arheologul a spus că în urma cercetărilor de teren din acest an, au fost cartate aproximativ 50 de movile de pământ din judeţ şi s-au inventariat şi siturile puternic afectate de agricultură sau de căutătorii de comori, pentru că acestea ''trebuie supuse cu prioritate unor cercetări arheologice în vederea salvării, atât cât mai este posibil, a informaţiilor ştiinţifice''.

Aflată într-o stare puternică de degradare, ca urmare a numeroaselor acţiuni de braconaj arheologic, movila funerară de la Jupani a constituit vara aceasta subiectul unei ample cercetări arheologice de salvare.

''Cercetările din această vară asupra movilei au scos la iveală faptul că este vorba cu siguranţă de amenajări cu caracter funerar, morţii care sunt depuşi în movilă fiind incineraţi'', a declarat coordonatorul ştiinţific al cercetării de la Susani, arheologul Dragoş Diaconescu, într-o conferinţă de presă.

Movila numită grămurada de la Jupani este situată pe malul pârâului Glaviţa, are o înălţime de 3,5 metri, un diametru maxim de 44 metri şi este încadrată în epoca bronzului.

''În străinătate, sub astfel de movile se amenajează puncte muzeale care atrag mulţi turişti, iar dacă va exista interes, se va putea face şi în judeţul Timiş la fel, cu exponate culese din ceea ce se descoperă de către arheologi'', a menţionat pentru AGERPRES Victor Bunoiu.

Cercetarea a fost realizată de specialişti ai DJC Timiş, Universitatea de Vest Timişoara, Muzeul de Istorie şi Etnografie şi Artă plastică Lugoj, Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Timişoara, cu sprijinul Primăriei Traian Vuia.

''Dacă în perioada 2006 - 2012 existau cel mult şapte solicitări de autorizare (pentru detectoare de metale, n.r.) într-un an, în perioada următoare numărul acestora a crescut de mai bine de patru ori. În prezent, la nivelul judeţului Timiş există peste 100 de posesori autorizaţi de detectoare. Numărul descoperirilor raportate de aceştia este însă de 25 de ori mai mic'', declara Sorin Predescu, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Timiş. AGERPRES/(A, AS - autor: Otilia Halunga, editor: Nona Jalbă)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.