COD GALBEN: 20-01-2018 ora 22 Intre 22:30 si 02:00 se va semnala Ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m. in Județul Arad;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Timişoara, 8 nov /Agerpres/ - Judeţul Timiş, care deţine, prin Timişoara, titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, riscă să rămână fără jumătate dintre muzeele rurale, în timp ce lucrări de artă semnate de Horia Bernea, Andrei Medinschi, Sorin Dumitrecu, sau de poetul Nichita Stănescu zac în spaţii insalubre, pline de igrasie.

Spre cinstea celor din primăriile respective, nu lipsesc piese, dar modul în care sunt depozitate, în spaţii insalubre, poate duce la pierderea unor extraordinare piese de pictură bănăţeană şi nu numai. La Teremia Mare a existat o importantă tabără de creaţie prin care, în mulţi ani, s-a reuşit încropirea acestei colecţii absolut impresionante. Este completă, dar păstrată precar, a declarat, pentru AGERPRES, Sorin Vlad Predescu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură (DJC) Timiş.

Situaţia este identică şi la muzeele din Sânnicolau Mare, Cenad, Ciacova, sau chiar în Timişoara, la Muzeul Satului Bănăţean, unde DJC a efectuat primele inspecţii pentru reacreditarea respectivelor instituţii de cultură.

Muzeul din Sânnicolau Maare adăpostea expoziţia Bella Bartok şi una de istorie a zonei, clădirea este în reabilitare, iar exponatele sunt adunate pe jos, într-o sală, de doi ani.

Muzeul din Cenad este cuprins de igrasie de peste un metru pe ziduri, dar s-a încercat menţinerea posibilităţii de vizitare a expoziţiei şi a colecţiei de artă.

La Ciacova există o colecţie etno şi de artă populară, dar clădirea este în reabilitare de câţiva ani, primăria nu dă fonduri şi muzeul nu este vizitabil.

Situaţia este gravă peste tot unde s-au efectuat controale. Cea mai mare problemă o avem la Muzeul Satului Bănăţean din Timişoara, unde este biserica de lemn adusă din Topla (de trei veacuri, n.r.) şi a cărei boltă este depusă într-o încăpere şi care stă de 30 de ani desfăcută, cu foiţă japon pe ea, adaugă Sorin Vlad Predescu.

Acestea sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă muzeele şi colecţiile din Timiş, dar controalele continuă. În evidenţele DJC Timiş există 32 de muzee şi case memoriale, dar numai jumătate dintre acestea mai sunt funcţionale şi deschise publicului.

Vorbim despre o situaţie gravă generată în principal de aşa-numita lege a descentralizării din anul 2003, care a dus la o administrare precară sau chiar la dispariţia unor instituţii de cultură. Fostele Inspectorate pentru Cultură aveau control şi administrativ, nu doar metodologic asupra acestor locuri. Specialiştii erau cei care controlau modul de funcţionare a acestor instituţii. Acum, în cel mai bun caz vorbim despre vreun funcţionar de la primărie care are rătăcită pe undeva, prin fişa postului, sarcina de a răspunde de buna funcţionare a muzeului din localitatea sa. (...) Nu mai avem cămine culturale, biblioteci, cinematografe. Statul şi-a retras mâna de pe ceea ce înseamnă cultura de masă, iar în comunităţile rurale numai de cultură nu au bani. Dacă au supravieţuit puncte de muzeale şi colecţii, se datorează doar anumitor oameni care au ţinut vii aceste puncte, detaliază Sorin Vlad Predescu.

Directorul DJC Timiş susţine că este nevoie de o schimbare de viziune şi de abordare, întrucât după 15 ani se dovedeşte că metoda aplicată este perfect nefuncţională, contribuind la deculturalizarea populaţiei. Aşa s-au pierdut Muzeul din Buziaş sau cel din Teremia.

Aceste colecţii rurale ţin de muzee, nu de primării, conchide Predescu. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.