COD GALBEN: 05-08-2020 ora 10 Intre 05 august, ora 15:00 – 06 august, ora 02:00 se va semnala instabilitate atmosferică temporar accentuată in conform textului și hărții; COD GALBEN: 05-08-2020 ora 19 Intre 19:30 si 20:30 se va semnala averse care vor cumula peste 25 l/mp, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului in Județul Hunedoara; COD GALBEN: 05-08-2020 ora 19 Intre 19:05 si 20:05 se va semnala averse care vor cumula peste 25 l/mp, descărcări electrice, izolat grindină de dimensiuni mici, intensificări de scurtă durată ale vântului in Județul Maramureş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Timişoara, 4 nov /Agerpres/ - Timişoara mai are trei ani până când va exercita oficial titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, însă în România nu s-a construit nicio sală de concert de 27 de ani, deşi una dintre cele mai pregnante amprente ale oraşului de pe Bega este viaţa muzicală, susţine compozitorul şi dirijorul Remus Georgescu.

Remus Georgescu, fondatorul Festivalului Internaţional ''Timişoara Muzicală'' şi distins recent cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest Timişoara, la împlinirea vârstei de 85 de ani, a remarcat, pentru AGERPRES, faptul că Timişoara, dar în general România, are mult prea puţine săli de concerte şi spectacole lirice, în timp ce în Occident, chiar şi în Africa, se construiesc noi săli destinate muzicii culte.

''Din păcate, adevărul este unul trist. Constat că Timişoara, dar şi întreaga Românie este o ţară în care nu s-a construit nicio sală de concert. Festivalul 'George Enescu' din Bucureşti suferă din cauza absenţei sălilor de concert. Sala Palatului este una de şedinţe a PCR, Ateneul de la Bucureşti a fost o sală de conferinţe, la Timişoara se cânta într-o sală de cinematograf neadaptată, cu pardoseală de ciment, total dăunător acusticii necesare. Filarmonica din Cluj cânta într-o sală ce aparţinea de Casa Universitarilor şi a fost evacuată, iar Filarmonica din Iaşi cântă într-o bisericuţă şi riscă să fie dată afară. Cu excepţia Sălii Radio din Bucureşti, nu există nicio sală de concert în Timişoara, în România, în timp ce în lume se construiesc săli extraordinare'', a detaliat pentru AGERPRES Remus Georgescu.

El spune că în lume continuă să se construiască săli de concerte cu peste 3.000 de locuri la Paris, Hamburg, Berlin, Koln, Montreux (Elveţia), ''chiar şi în ţări din Africa s-au construit săli extraordinare''.

''În România nu s-a făcut absolut nimic. De 27 de ani nu a apărut nicio sală. (...). A dispărut muzica românească, compozitorii români nu mai sunt cântaţi; orchestrele din România nu mai sunt invitate să participe la Festivalul 'George Enescu' decât pe uşa din dos. Este un moment extrem de nefavorabil pentru cultură'', mărturiseşte dirijorul.

În ceea ce priveşte Timişoara, care a primit titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, Remus Georgescu crede că administratorii locali şi cei care conduc viaţa culturală/muzicală a oraşului ar trebui să se străduiască mai mult din această perspectivă.

''Oraşul nu este pregătit din acest punct de vedere (muzical - n.r.). Sentimentul pe care-l ai de foarte multe ori văzând evenimentele din Timişoara este că s-a provincializat cultural. Nu mai ştii dacă există filarmonică, programe neatrăgătoare, este şi momentul dificil, cel mai periculos moment pe care-l traversează filarmonica, cel de schimb de generaţii, când au ieşit la pensie cei mai buni muzicieni şi în schimb nu vin decât eventual studenţi de la Facultatea de Muzică, copii buni, dar care nu sunt pregătiţi pentru o asemenea profesiune. Sunt lucruri care ar trebui să dea mai mult de gândit edililor şi celor care răspund de cultura oraşului. E grav. Opera nu mai vine cu repertoriu nou, cum era pe vremuri (...), când se cânta un repertoriu interesant, european, absolut la zi. Acum se cântă mereu acelaşi lucru'', consideră maestrul Remus Georgescu.

Compozitorul îşi doreşte ca şi pepiniera viitorilor muzicieni timişoreni să se împlinească prin completarea actualei facultăţi de muzică cu alte trei secţii care asigură mai ales partea de creaţie în domeniu, respectiv compoziţie, dirijat orchestră şi muzicologie, ''secţii care aduc prestigiul unei facultăţi de muzică''.

''În Timişoara, de aproape 20 de ani nu a mai apărut nicio cronică în presa locală, ceea ce este grav. Cei ce vor dori peste ani să vadă ce s-a întâmplat în muzica timişoreană, nu vor găsi nicio mărturie. Pentru că trebuie să recunoaştem, ceea ce rămâne după un spectacol de operă, după un concert, în afara unui program sau afiş păstrat sau nu în arhivă, rămâne cronica, articolul cronicarului. În absenţa acestuia, neantul. Este grav acest lucru (...)'', spune compozitorul timişorean.

Remus Georgescu, fost profesor, timp de 25 de ani, la Facultatea de Muzică Timişoara, a îndemnat să fie urmaţi paşii care ''să transforme acest metoc într-o lavră a muzicii'', iar Facultatea de Muzică şi Teatru să devină universitate de muzică.

''Este dorinţa mea ca această facultate să se transforme din Facultatea de Muzică şi Teatru în Universitate de Muzică. (...). În vestul României există un singur centru cultural important, Timişoara, dar din păcate nu a devenit o lavră. (...), facultatea de aici a rămas un metoc fără lavră şi ar trebui să fie, datorită tradiţiilor muzicale, o universitate de muzică cu toate cele şase secţii principale. Atunci, foarte mulţi muzicieni de mare valoare ar veni la Timişoara. Rămâne o dorinţă a mea. (...) Sper că se va crea un curent de opinie în acest oraş pentru înfiinţarea unei universităţi de muzică'', s-a exprimat Remus Georgescu.

Recent, Facultatea de Muzică Timişoara a găzduit lansarea cărţii ''Remus Georgescu - O viaţă dedicată muzicii - Cronici'' (volumul V), ediţie îngrijită de conferenţiarele Veronica Demenescu şi Ani Rafaela Carabenciov. AGERPRES/(A - autor: Otilia Halunga, editor: Cătălin Alexandru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.