Bucureşti, 12 oct /Agerpres/ - Ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Lucian Romaşcanu, a anunţat, joi, că va iniţia din poziţia de senator reformarea legii de funcţionare a AGERPRES, ca organism profesionist de comunicare al statului român, egal cu TVR şi SRR şi cu o subordonare politică cât mai redusă, precizând că acest lucru "are legătură cu un principiu şi nu cu un director general".
"Am declarat public că îmi doresc ca AGERPRES, împreună cu TVR şi SRR, să reprezinte organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele şi cu o subordonare politică cât mai redusă (nu cred că se poate crea un mecanism de funcţionare fără implicare politică, Parlamentul trebuie să joace un rol). Voi iniţia, din poziţia de senator, reformarea legii de funcţionare a AGERPRES, conform celor de mai sus", a afirmat, într-un comunicat transmis AGERPRES, Romaşcanu.
Precizările ministrului Culturii survin "reacţiilor apărute în ultimele zile în spaţiul public cu privire la proiectul pentru modificarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES", fiind considerate de acesta "utile pentru buna lămurire a publicului asupra acestor modificări".
"Constatăm în ultimele zile o serie de luări de poziţie din partea diferitelor organizaţii sindicale interne, a unor organizaţii internaţionale, dar şi din partea conducerii AGERPRES, privind ceea ce numesc dumnealor o încercare de subordonare politică a AGERPRES. Deşi, în calitate de iniţiator, puteam întregi perspectiva asupra acestor modificări, nu am fost contactat de nicio parte implicată şi nici de către presă", a adăugat Romaşcanu.
Potrivit ministrului Lucian Romaşcanu, "în primul rând, trebuie bine înţeles contextul".
"În acest moment, în conformitate cu Legea nr. 19/2003, nu există posibilitatea demiterii din niciun motiv profesional a directorului general AGERPRES, indiferent de performanţele acestuia. Poate părăsi funcţia, conform art. 15, doar în cazul imposibilităţii exercitării acesteia mai mult de 6 luni, dacă este condamnat definitiv (nici măcar urmărirea penală nu poate avea efect), în caz de incompatibilitate sau prin demisie. Asemenea grad de inamovibilitate nu are precedent în nicio funcţie publică şi am considerat, spunem noi pe bună dreptate, că este o situaţie care trebuie remediată. Am decis că singurul mod în care putem corecta acest fapt este amendarea legii în sensul Legii 41/1994, şi anume prin votarea raportului de activitate în Parlament, organism care votează şi validarea propunerii primului-ministru pentru poziţia de director general al AGERPRES", a explicat Romaşcanu.
El a menţionat că Legea nr. 41/1994, care reglementează SRTv şi SRR, "cu scăderile ei", funcţionează de 23 de ani şi "poate fi un exemplu rezonabil şi pentru AGERPRES".
"Politizarea este un argument uşor de folosit, totuşi domnul Giboi şi organizaţiile profesionale nu au comentat asupra procedurii de numire, repet, propunere a primului-ministru, actor eminamente politic, şi vot în Parlament, iarăşi un organism politic (să nu uităm originea profesională a actualului apolitic director general, aceea de şef al biroului de presă al PSD). Am dovedit toată buna credinţă când am propus reformarea legii 41, respinsă de CCR pe motive marginale şi care se va relua, într-o formă sau alta, în Parlament. (...) În concluzie, la acest moment, pentru a nu avea un director general inamovibil într-o instituţie a statului, am decis iniţierea acestor prime modificări. Are legătură cu un principiu şi nu cu un director general, apolitic selectiv, oricum s-ar numi acesta", a concluzionat ministrul Culturii, care semnează şi ca senator, ex-preşedinte al Comisiei pentru cultură şi media, Senatul României.
Directorul General al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Alexandru Ion Giboi, afirma, miercuri, într-o declaraţie de presă, că votul pozitiv pentru modificarea Legii nr. 19/2003 acordat de Comisia de cultură a Senatului reprezintă un răspuns la "ordinul politic de a subordona AGERPRES".
"Comisia a votat acordarea unui raport pozitiv proiectului de lege. Probabil, ordinul politic de a subordona Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost mai puternic decât argumentele profesionale, de bun-simţ, pe care le-am prezentat în faţa Comisiei, atât în nume propriu, cât şi în numele MEDIASIND, EANA, FEJ, SEEMO. Nici semnalul de alarmă tras de Consiliul Europei, prin publicarea cazului AGERPRES pe platforma sa de susţinere a protecţiei jurnalismului, cu nivelul doi de alertă, nu a putut sta în calea nevoii de control politic manifestată de iniţiatorii proiectului de lege şi asumată, la rândul lor, de senatorii prezenţi la aşa-zisa dezbatere", a spus Giboi.
Comisia de cultură a Senatului a dat miercuri, în unanimitate, raport favorabil propunerii legislative de completare a Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES prin care se propune demiterea directorului general în cazul respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate a instituţiei.
Preşedintele comisiei, Radu Preda, a susţinut că, în momentul de faţă, "controlul strict al Parlamentului nu se poate face în niciun fel după prevederile legii din 2003".
"În cazul în care reies anumite aspecte care sunt deranjante, gen risipa banului public, nu că ar fi cazul, la ce mod putem noi, Parlamentul, care manageriem această instituţie media, să intervenim, să interferăm, să ne spunem păsul? Ce anume putem face? În lege sunt trei sau patru motive care ar duce la invalidarea mandatului directorului general şi anume: imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de şase luni; (...) demisia, care până la urmă e un act unilateral (...); condamnarea definitivă pentru săvârşirea unor infracţiuni; existenţa unei situaţii de incompatibilitate. (...) Raportul de activitate e o chestiune normală (...) noi luăm act de el, citim, vedem, ne convine, nu ne convine, poate considerăm că sunt lucruri care s-ar putea face mai bine şi le transmitem conducerii într-o şedinţă din aceasta de comisie. Dar, controlul strict al Parlamentului, din punctul meu de vedere, în momentul de faţă, după prevederile legii din 2003, nu se poate face în niciun fel", a adăugat Preda.
Prezent la lucrările comisiei, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a arătat că nu susţine această modificare legislativă.
"Nu susţinem această modificare legislativă. Considerăm că, în acest moment, nivelul de control exercitat asupra Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES este mai mult decât suficient. Vorbim de o instituţie de presă şi alăturarea celor două noţiuni - de control şi de presă - nu considerăm că este foarte benefică nici dezvoltării presei, nici libertăţii de exprimare la modul general", a subliniat el.
Giboi a explicat că, în prezent, "controlul este exercitat (...) atât prin prezentarea raportului anual de activitate, cât şi prin controalele pe care le efectuează Curtea de Conturi, Ministerul de Finanţe, Inspecţia Muncii, etc".
Preşedintele Sindicatului Român al Jurnaliştilor MediaSind, Cristinel Godinac, a susţinut punctul de vedere al directorului general al AGERPRES.
"Nicio schimbare de majoritate politică nu ar trebui să influenţeze conducerea unei agenţii naţionale de presă, agenţie care este cea mai mare din România, o agenţie care are o tradiţie pe care o cunoaşteţi cu toţii. Este frustrant în primul rând pentru jurnaliştii din Agenţia Naţională de Presă AGERPRES să existe o presiune politică la fiecare alegere sau la fiecare schimbare de coaliţie politică", a afirmat Godinac.
Reacţii privind proiectul de act normativ au avut şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA).
Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă solicită Parlamentului României să ''păstreze neatinsă independenţa editorială şi managerială a AGERPRES" şi subliniază că independenţa şi continuitatea sunt ''factori vitali'' pentru existenţa unui serviciu de ştiri echidistant.
''Independenţa, transparenţa şi continuitatea sunt factori vitali pentru existenţa unui serviciu de ştiri echidistant, pe care cetăţenii României şi cei din străinatate se pot baza pentru a fi informaţi. Înţelegem nevoia de a controla sustenabilitatea din punct de vedere financiar, dar cerem Parlamentului României şi Guvernului să păstreze neatinsă independenţa editorială şi managerială a AGERPRES, membru respectat al Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă", se arată într-o scrisoare EANA transmisă instituţiilor abilitate din România.
Cazul a fost adus în atenţia opiniei publice şi pe Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor.
''Noua lege prevede că orice majoritate politică poate decide demiterea directorului general, în timp ce legea în vigoare stipulează că directorul general nu poate fi părtinitor, adică să promoveze idei, programe şi activităţi ale partidelor politice. Asemenea prevederi ar avea acelaşi impact ca în cazul conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi al Societăţii Naţionale de Televiziune (SRTV): după fiecare scrutin, consiliile de administraţie ale SRR şi SRTV pot fi demise înaintea terminării mandatului, pentru a reflecta noile forţe politice'', susţine Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, potrivit unui comunicat.
Directorul general AGERPRES şi Federaţia Română a Jurnaliştilor (FRJ) au adresat şi o scrisoare Parlamentului, prin care au solicitat renunţarea la proiectul de lege şi au atras atenţia că modificarea actului normativ ''deschide calea subordonării politice'' a Agenţiei Naţionale de Presă. Apelul, în sensul abandonării proiectului de lege, a fost susţinut şi de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
''Considerăm că prin modificarea propusă se deschide calea subordonării politice a conducerii AGERPRES. Oricare majoritate politică ar putea considera că directorul general nu este suficient de 'loial' majorităţii şi ar putea decide respingerea raportului, fără legătură cu calitatea managementului, doar pe criterii politice", arată FRJ. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru)
"Am declarat public că îmi doresc ca AGERPRES, împreună cu TVR şi SRR, să reprezinte organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele şi cu o subordonare politică cât mai redusă (nu cred că se poate crea un mecanism de funcţionare fără implicare politică, Parlamentul trebuie să joace un rol). Voi iniţia, din poziţia de senator, reformarea legii de funcţionare a AGERPRES, conform celor de mai sus", a afirmat, într-un comunicat transmis AGERPRES, Romaşcanu.
Precizările ministrului Culturii survin "reacţiilor apărute în ultimele zile în spaţiul public cu privire la proiectul pentru modificarea Legii nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES", fiind considerate de acesta "utile pentru buna lămurire a publicului asupra acestor modificări".
"Constatăm în ultimele zile o serie de luări de poziţie din partea diferitelor organizaţii sindicale interne, a unor organizaţii internaţionale, dar şi din partea conducerii AGERPRES, privind ceea ce numesc dumnealor o încercare de subordonare politică a AGERPRES. Deşi, în calitate de iniţiator, puteam întregi perspectiva asupra acestor modificări, nu am fost contactat de nicio parte implicată şi nici de către presă", a adăugat Romaşcanu.
Potrivit ministrului Lucian Romaşcanu, "în primul rând, trebuie bine înţeles contextul".
"În acest moment, în conformitate cu Legea nr. 19/2003, nu există posibilitatea demiterii din niciun motiv profesional a directorului general AGERPRES, indiferent de performanţele acestuia. Poate părăsi funcţia, conform art. 15, doar în cazul imposibilităţii exercitării acesteia mai mult de 6 luni, dacă este condamnat definitiv (nici măcar urmărirea penală nu poate avea efect), în caz de incompatibilitate sau prin demisie. Asemenea grad de inamovibilitate nu are precedent în nicio funcţie publică şi am considerat, spunem noi pe bună dreptate, că este o situaţie care trebuie remediată. Am decis că singurul mod în care putem corecta acest fapt este amendarea legii în sensul Legii 41/1994, şi anume prin votarea raportului de activitate în Parlament, organism care votează şi validarea propunerii primului-ministru pentru poziţia de director general al AGERPRES", a explicat Romaşcanu.
El a menţionat că Legea nr. 41/1994, care reglementează SRTv şi SRR, "cu scăderile ei", funcţionează de 23 de ani şi "poate fi un exemplu rezonabil şi pentru AGERPRES".
"Politizarea este un argument uşor de folosit, totuşi domnul Giboi şi organizaţiile profesionale nu au comentat asupra procedurii de numire, repet, propunere a primului-ministru, actor eminamente politic, şi vot în Parlament, iarăşi un organism politic (să nu uităm originea profesională a actualului apolitic director general, aceea de şef al biroului de presă al PSD). Am dovedit toată buna credinţă când am propus reformarea legii 41, respinsă de CCR pe motive marginale şi care se va relua, într-o formă sau alta, în Parlament. (...) În concluzie, la acest moment, pentru a nu avea un director general inamovibil într-o instituţie a statului, am decis iniţierea acestor prime modificări. Are legătură cu un principiu şi nu cu un director general, apolitic selectiv, oricum s-ar numi acesta", a concluzionat ministrul Culturii, care semnează şi ca senator, ex-preşedinte al Comisiei pentru cultură şi media, Senatul României.
Directorul General al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Alexandru Ion Giboi, afirma, miercuri, într-o declaraţie de presă, că votul pozitiv pentru modificarea Legii nr. 19/2003 acordat de Comisia de cultură a Senatului reprezintă un răspuns la "ordinul politic de a subordona AGERPRES".
"Comisia a votat acordarea unui raport pozitiv proiectului de lege. Probabil, ordinul politic de a subordona Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost mai puternic decât argumentele profesionale, de bun-simţ, pe care le-am prezentat în faţa Comisiei, atât în nume propriu, cât şi în numele MEDIASIND, EANA, FEJ, SEEMO. Nici semnalul de alarmă tras de Consiliul Europei, prin publicarea cazului AGERPRES pe platforma sa de susţinere a protecţiei jurnalismului, cu nivelul doi de alertă, nu a putut sta în calea nevoii de control politic manifestată de iniţiatorii proiectului de lege şi asumată, la rândul lor, de senatorii prezenţi la aşa-zisa dezbatere", a spus Giboi.
Comisia de cultură a Senatului a dat miercuri, în unanimitate, raport favorabil propunerii legislative de completare a Legii de organizare şi funcţionare a Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES prin care se propune demiterea directorului general în cazul respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate a instituţiei.
Preşedintele comisiei, Radu Preda, a susţinut că, în momentul de faţă, "controlul strict al Parlamentului nu se poate face în niciun fel după prevederile legii din 2003".
"În cazul în care reies anumite aspecte care sunt deranjante, gen risipa banului public, nu că ar fi cazul, la ce mod putem noi, Parlamentul, care manageriem această instituţie media, să intervenim, să interferăm, să ne spunem păsul? Ce anume putem face? În lege sunt trei sau patru motive care ar duce la invalidarea mandatului directorului general şi anume: imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de şase luni; (...) demisia, care până la urmă e un act unilateral (...); condamnarea definitivă pentru săvârşirea unor infracţiuni; existenţa unei situaţii de incompatibilitate. (...) Raportul de activitate e o chestiune normală (...) noi luăm act de el, citim, vedem, ne convine, nu ne convine, poate considerăm că sunt lucruri care s-ar putea face mai bine şi le transmitem conducerii într-o şedinţă din aceasta de comisie. Dar, controlul strict al Parlamentului, din punctul meu de vedere, în momentul de faţă, după prevederile legii din 2003, nu se poate face în niciun fel", a adăugat Preda.
Prezent la lucrările comisiei, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a arătat că nu susţine această modificare legislativă.
"Nu susţinem această modificare legislativă. Considerăm că, în acest moment, nivelul de control exercitat asupra Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES este mai mult decât suficient. Vorbim de o instituţie de presă şi alăturarea celor două noţiuni - de control şi de presă - nu considerăm că este foarte benefică nici dezvoltării presei, nici libertăţii de exprimare la modul general", a subliniat el.
Giboi a explicat că, în prezent, "controlul este exercitat (...) atât prin prezentarea raportului anual de activitate, cât şi prin controalele pe care le efectuează Curtea de Conturi, Ministerul de Finanţe, Inspecţia Muncii, etc".
Preşedintele Sindicatului Român al Jurnaliştilor MediaSind, Cristinel Godinac, a susţinut punctul de vedere al directorului general al AGERPRES.
"Nicio schimbare de majoritate politică nu ar trebui să influenţeze conducerea unei agenţii naţionale de presă, agenţie care este cea mai mare din România, o agenţie care are o tradiţie pe care o cunoaşteţi cu toţii. Este frustrant în primul rând pentru jurnaliştii din Agenţia Naţională de Presă AGERPRES să existe o presiune politică la fiecare alegere sau la fiecare schimbare de coaliţie politică", a afirmat Godinac.
Reacţii privind proiectul de act normativ au avut şi Federaţia Europeană a Jurnaliştilor şi Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă (EANA).
Alianţa Europeană a Agenţiilor de Presă solicită Parlamentului României să ''păstreze neatinsă independenţa editorială şi managerială a AGERPRES" şi subliniază că independenţa şi continuitatea sunt ''factori vitali'' pentru existenţa unui serviciu de ştiri echidistant.
''Independenţa, transparenţa şi continuitatea sunt factori vitali pentru existenţa unui serviciu de ştiri echidistant, pe care cetăţenii României şi cei din străinatate se pot baza pentru a fi informaţi. Înţelegem nevoia de a controla sustenabilitatea din punct de vedere financiar, dar cerem Parlamentului României şi Guvernului să păstreze neatinsă independenţa editorială şi managerială a AGERPRES, membru respectat al Alianţei Europene a Agenţiilor de Presă", se arată într-o scrisoare EANA transmisă instituţiilor abilitate din România.
Cazul a fost adus în atenţia opiniei publice şi pe Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor.
''Noua lege prevede că orice majoritate politică poate decide demiterea directorului general, în timp ce legea în vigoare stipulează că directorul general nu poate fi părtinitor, adică să promoveze idei, programe şi activităţi ale partidelor politice. Asemenea prevederi ar avea acelaşi impact ca în cazul conducerii Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR) şi al Societăţii Naţionale de Televiziune (SRTV): după fiecare scrutin, consiliile de administraţie ale SRR şi SRTV pot fi demise înaintea terminării mandatului, pentru a reflecta noile forţe politice'', susţine Sindicatul Român al Jurnaliştilor MediaSind, potrivit unui comunicat.
Directorul general AGERPRES şi Federaţia Română a Jurnaliştilor (FRJ) au adresat şi o scrisoare Parlamentului, prin care au solicitat renunţarea la proiectul de lege şi au atras atenţia că modificarea actului normativ ''deschide calea subordonării politice'' a Agenţiei Naţionale de Presă. Apelul, în sensul abandonării proiectului de lege, a fost susţinut şi de Federaţia Europeană a Jurnaliştilor.
''Considerăm că prin modificarea propusă se deschide calea subordonării politice a conducerii AGERPRES. Oricare majoritate politică ar putea considera că directorul general nu este suficient de 'loial' majorităţii şi ar putea decide respingerea raportului, fără legătură cu calitatea managementului, doar pe criterii politice", arată FRJ. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cătălin Alexandru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.