Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 11 oct /Agerpres/ - Dezbaterea "Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz: primele trepte ale Marii Uniri", organizată de Fundaţia Europeană Titulescu şi Centrul de Cercetare, a avut loc miercuri, la Casa Titulescu, vorbitorii subliniind contribuţia armatei române pe Frontul de Est în campania militară din anul 1917.

"Consider că, dincolo chestiunile oarecum politice legate de Alba Iulia şi deciziile care s-au luat pentru Unire, este importat să înţelegem, să urmărim, să analizăm, să prezentăm în ţară şi în străinătate etapele bătăliilor care au prefigurat deciziile politice de la Alba Iulia şi celelalte care au dus la Marea Unire", a precizat în deschiderea dezbaterii preşedintele fundaţiei, prof. univ. dr. Adrian Năstase, cel care a fost şi moderatorul discuţiilor.

Prof. univ. dr. col (r) Ion Giurcă a atras atenţia asupra faptului că după înfrângerea categorică din 1916, autorităţile statului, o parte însemnată a populaţiei şi întreaga armată s-au retras în Moldova într-un spaţiu restrâns,"unde, ca prin minune, au sosit şi un milion de militari ruşi".

"În Moldova, conducerea de atunci a ţării a reuşit să rezolve foarte multe probleme foarte grave interne, dar şi externe, pentru salvarea ţării de la un dezastru. Mai întâi să repună armată pe picioare, printr-un proces complex de organizare, să evalueze toate planurile de operaţiuni conform celor prevăzute la conferinţele de la Chantilly (1916) şi Petrograd (1917), astfel încât la datele prevăzute de comun acord cu ceilalţi aliaţi să declanşeze operaţiunile militare pe frontul român şi aceste operaţii, din fericire, să se desfăşoare cu succes. Toată lumea vorbeşte, pe bună dreptate, despre această minune, care a fost foarte mare, prin aceste trei victorii de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz. Ele, incontestabil, au o foarte mare importanţă şi militară şi sentimentală pentru noi", a declarat el.

Dr. Manuel Stănescu, cercetător la Institutul pentru Studii Politice, de Apărare şi Istorie Militară a susţinut o expunere despre relaţia dintre România şi Rusia în 1917 iar dr. Alin Spânu a vorbit despre propaganda şi contrapropaganda din acea perioadă, oferind exemple de manifeste.

"Propaganda nu ucide oameni pe câmpul de luptă, dar îi face să îşi pună întrebări şi, mai ales, să dezerteze. Se pot pierde oameni foarte buni în acest fel. Începând de la intrarea României în război, Puterile Centrale nu au făcut economie de resurse - în acest domeniu aveau şi o experienţă vastă, mai ales Germania. (...) Deşi România nu avea o experienţă foarte mare faţă de celelalte state (...), Biroul de informaţii s-a apucat să elaboreze materiale de contrapropagandă. După stilul materialelor, cred că au fost folosiţi şi câţiva scriitori", a precizat el.

Dezbaterea, la care au participat zeci de persoane, a avut ca motto mărturisirea feldmareşalului german August von Mackensen: "Pe mine m-a bătut la Mărăşeşti armata română, care a înviat ca o pasăre Phoenix şi care a speriat armata germană! N-au nicio haină pe ei! Sunt şi în pielea goală sau în cămăşi! Şi la baionetă nu putem să rezistăm!".

Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au reprezentat o succesiune de lupte desfăşurate într-un interval de aproape trei luni, în vara anului 1917.

"Este o legătură intrinsecă între victoriile Armatei Române de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz asupra Armatelor Puterilor Centrale şi Marea Unire de la 1918. Se poate chiar aprecia că fără aceste victorii Marea Unire nu ar fi fost posibilă", se arată într-un material furnizat de către Fundaţia Titulescu.

Potrivit aceleiaşi surse, aceste victorii au strânit admiraţia întregii Europe, atât a statelor aliate, cât şi a celor inamice. Astfel, generalul Berthelot îi telegrafia generalului Eremia Grigorescu, după victoria de la Mărăşeşti: "Bravura ofiţerilor şi ostaşilor români atrage admiraţia tuturor armatelor aliate şi cărora duşmanii le aduc omagiile lor". Prim-ministrul britanic, Lloyd George, declara: "Românii s-au luptat cu succes şi chiar germanii s-au mirat de această rezistenţă eroică". Premierul Franţei, Georges Clemenceau, preciza: "Sunt fericit să vă trimit expresia întregii noastre admiraţii la înalta valoare a trupelor române". AGERPRES/ (AS, A - autor: Irinela Vişan, editor: Antonia Niţă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.