Alba Iulia, 3 oct /Agerpres/ - Fotografia originală care surprinde chiar momentul în care regele Ferdinand şi-a aşezat singur pe cap coroana de oţel, la 15 octombrie 1922, ca suveran al României Mari, este Exponatul lunii octombrie la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.
'Exponatul pe care îl propunem pentru această lună, când se împlinesc 95 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, este o poză făcută exact în momentul în care regele îşi aşează singur coroana pe cap', a declaratmarţi, la vernisajul mini-expoziţiei, directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.
La rândul său, istoricul Tudor Roşu a menţionat că în colecţiile muzeului se găsesc aproape o sută de fotografii făcute în octombrie 1922, eveniment care 'a fost acoperit foarte bine, spre deosebire de 1 Decembrie 1918, când doar Fortuna a făcut să se afle un fotograf printre participanţi'.
Fotografia originală expusă surprinde chiar momentul în care regele Ferdinand îşi aşează singur pe cap coroana de oţel primită din mâinile preşedintelui Adunării Deputaţilor, Mihail Pherekyde.
Încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari în data de 15 octombrie 1922, ceremonie la care au asistat peste 30.000 de persoane, în condiţiile în care populaţia oraşului era de doar 10.000-11.000 de locuitori, reprezintă unul din evenimentele de referinţă petrecute la Alba Iulia.
În faţa reprezentanţilor tuturor provinciilor româneşti, a armatei şi a clerului, a corpului diplomatic şi a trimişilor speciali ai unor state, a avut loc atunci un ceremonial fastuos, urmat de o mare serbare populară.
Încoronarea a avut loc într-o zi ploioasă de duminică. 'În zorii zilei încep a cădea picuri mărunţi de ploauă (ploaie -n.r.), care după datina noastră ardeleană înseamnă dar sfânt şi spor înaintat. Numeroase grupuri de ţărani din toate părţile ţării se îndreaptă spre cetate cu feţe voioase şi aprinse', scria ziarul local 'Vestea' a doua zi după încoronare. La rândul său, Regina Maria a menţionat în caietele sale de însemnări că 'cerul era întunecat, străzile erau pline de noroi, dar oricum nu ploua tare'. Ea a mai spus că 'din păcate, adevărat nostru soare românesc n-a dat culoare ceremoniei şi decorului pitoresc'.
Trenul regal a sosit la Alba Iulia în dimineaţa aceleeaşi zile, la fel ca alte garnituri care aduceau invitaţii, membri ai caselor regale, membri ai guvernului, peste 400 de parlamentari, membri ai misiunilor diplomatice străine, presă străină. Familia regală a fost întâmpinată cu pâine şi sare, după care întregul alai, cu cei doi regi într-o caleaşcă închisă, trasă de patru cai, s-a pus în mişcare spre catedrala ortodoxă, a cărei construcţie fusese finalizată la începutul lunii octombrie, ridicată cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării.
Încă din 1921, viitorul Patriarh Miron Cristea întocmise un tipic al încoronării, în cadrul căruia mitropolitul primat ţinea foarte mult la săvârşirea ungerii cu mir a monarhilor, intenţia sa stârnind însă opoziţia nunţiului papal, Regele Ferdinand fiind catolic.
Până la urmă, nici încoronarea propriu-zisă nu a avut loc în interiorul catedralei, construită special în acest scop. Biserica Catolică a refuzat să-i permită lui Ferdinand să se încoroneze într-o biserică ortodoxă, existând riscul, că dacă va încerca, să fie anatemizat. Atunci, Regina Maria a propus ca încoronarea să se desfăşoare în afara catedralei, sub pretextul accesului întregului popor la ceremonie. De asemenea, Regele Ferdinand a fost şi cel care şi-a pus singur coroana pe cap.
Mai întâi a avut totuşi loc un Te-Deum în interiorul bisericii, în cadrul căruia au fost sfinţite coroanele.
Regele Ferdinand a moştenit coroana de la Carol I, care a purtat-o la încoronarea sa, ca prim rege al României, în 1881, ea fiind realizată din oţel provenit dintr-un tun turcesc capturat la Plevna, în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878. În ceea ce priveşte coroana Reginei Maria, aceasta a fost făcută din aur masiv, în Franţa, şi cântărea în jur de două kilograme, fiind încrustată cu pietre preţioase, iar pe lateral cu două pandantive. Coroana a fost executată special pentru încoronarea din 1922, iar modelul a fost inspirat din iconografia bisericească şi din coroana soţiei domnitorului Neagoe Basarab, pe baza picturii de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş.
Prin intermediul presei şi al cinematografului, evenimentul încoronării de la Alba Iulia a ajuns cunoscut în întreaga lume. O peliculă din 1939, în fapt un Jurnal sonor, realizat de Oficiul Naţional al Cinematografiei din Bucureşti, cuprinde şi imagini filmate în timpul ceremoniei din 1922. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă)
'Exponatul pe care îl propunem pentru această lună, când se împlinesc 95 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia, este o poză făcută exact în momentul în care regele îşi aşează singur coroana pe cap', a declaratmarţi, la vernisajul mini-expoziţiei, directorul general al MNU, Gabriel Rustoiu.
La rândul său, istoricul Tudor Roşu a menţionat că în colecţiile muzeului se găsesc aproape o sută de fotografii făcute în octombrie 1922, eveniment care 'a fost acoperit foarte bine, spre deosebire de 1 Decembrie 1918, când doar Fortuna a făcut să se afle un fotograf printre participanţi'.
Fotografia originală expusă surprinde chiar momentul în care regele Ferdinand îşi aşează singur pe cap coroana de oţel primită din mâinile preşedintelui Adunării Deputaţilor, Mihail Pherekyde.
Încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria ca suverani ai României Mari în data de 15 octombrie 1922, ceremonie la care au asistat peste 30.000 de persoane, în condiţiile în care populaţia oraşului era de doar 10.000-11.000 de locuitori, reprezintă unul din evenimentele de referinţă petrecute la Alba Iulia.
În faţa reprezentanţilor tuturor provinciilor româneşti, a armatei şi a clerului, a corpului diplomatic şi a trimişilor speciali ai unor state, a avut loc atunci un ceremonial fastuos, urmat de o mare serbare populară.
Încoronarea a avut loc într-o zi ploioasă de duminică. 'În zorii zilei încep a cădea picuri mărunţi de ploauă (ploaie -n.r.), care după datina noastră ardeleană înseamnă dar sfânt şi spor înaintat. Numeroase grupuri de ţărani din toate părţile ţării se îndreaptă spre cetate cu feţe voioase şi aprinse', scria ziarul local 'Vestea' a doua zi după încoronare. La rândul său, Regina Maria a menţionat în caietele sale de însemnări că 'cerul era întunecat, străzile erau pline de noroi, dar oricum nu ploua tare'. Ea a mai spus că 'din păcate, adevărat nostru soare românesc n-a dat culoare ceremoniei şi decorului pitoresc'.
Trenul regal a sosit la Alba Iulia în dimineaţa aceleeaşi zile, la fel ca alte garnituri care aduceau invitaţii, membri ai caselor regale, membri ai guvernului, peste 400 de parlamentari, membri ai misiunilor diplomatice străine, presă străină. Familia regală a fost întâmpinată cu pâine şi sare, după care întregul alai, cu cei doi regi într-o caleaşcă închisă, trasă de patru cai, s-a pus în mişcare spre catedrala ortodoxă, a cărei construcţie fusese finalizată la începutul lunii octombrie, ridicată cu scopul de a oferi un cadru adecvat încoronării.
Încă din 1921, viitorul Patriarh Miron Cristea întocmise un tipic al încoronării, în cadrul căruia mitropolitul primat ţinea foarte mult la săvârşirea ungerii cu mir a monarhilor, intenţia sa stârnind însă opoziţia nunţiului papal, Regele Ferdinand fiind catolic.
Până la urmă, nici încoronarea propriu-zisă nu a avut loc în interiorul catedralei, construită special în acest scop. Biserica Catolică a refuzat să-i permită lui Ferdinand să se încoroneze într-o biserică ortodoxă, existând riscul, că dacă va încerca, să fie anatemizat. Atunci, Regina Maria a propus ca încoronarea să se desfăşoare în afara catedralei, sub pretextul accesului întregului popor la ceremonie. De asemenea, Regele Ferdinand a fost şi cel care şi-a pus singur coroana pe cap.
Mai întâi a avut totuşi loc un Te-Deum în interiorul bisericii, în cadrul căruia au fost sfinţite coroanele.
Regele Ferdinand a moştenit coroana de la Carol I, care a purtat-o la încoronarea sa, ca prim rege al României, în 1881, ea fiind realizată din oţel provenit dintr-un tun turcesc capturat la Plevna, în timpul Războiului de Independenţă din 1877-1878. În ceea ce priveşte coroana Reginei Maria, aceasta a fost făcută din aur masiv, în Franţa, şi cântărea în jur de două kilograme, fiind încrustată cu pietre preţioase, iar pe lateral cu două pandantive. Coroana a fost executată special pentru încoronarea din 1922, iar modelul a fost inspirat din iconografia bisericească şi din coroana soţiei domnitorului Neagoe Basarab, pe baza picturii de la Biserica Domnească din Curtea de Argeş.
Prin intermediul presei şi al cinematografului, evenimentul încoronării de la Alba Iulia a ajuns cunoscut în întreaga lume. O peliculă din 1939, în fapt un Jurnal sonor, realizat de Oficiul Naţional al Cinematografiei din Bucureşti, cuprinde şi imagini filmate în timpul ceremoniei din 1922. AGERPRES/ (AS - autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frăţilă)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.