Târgu Mureş, 24 sep /Agerpres/ - Litigiul dintre România şi Rusia privind tezaurul românesc, trimis la Moscova în 1916, pentru a fi în siguranţă în timpul Primului Război Mondial, este unic în lume şi nu poate fi soluţionat nici măcar de instanţele internaţionale, a afirmat jurnalistul Marian Voicu, duminică, la Bookfest Târgu Mureş, în timpul lansării volumului său ''Tezaurul României de la Moscova''.
''În cazul nostru nu e vorba despre o captură de război, pentru noi este vorba despre averea care le-a fost încredinţată ruşilor cu bună credinţă şi a fost acceptată pentru păstrare şi restituire. Litigiul românesc este unic în toată lumea, nu mai există astfel de litigii. Pentru România este cel mai important diferend care a intrat puternic în mentalitatea românească. Chiar dacă ruşii vor accepta să restituie cele 83 de tone de aur, cred că în relaţiile dintre cele două state va rămâne această neîncredere'', a spus Marian Voicu.
Potrivit acestuia, tezaurul românesc ''este mai mult decât o simplă cantitate de aur'', mult mai importantă fiind partea tezaurului artistic şi arhivistic, adică istoria scrisă a poporului român, conţinând cele mai importante documente din arhivele naţionale, cât şi codicele mănăstireşti.
El a opinat că există două subiecte care stau la baza ''neprieteniei'' celor două state, Tezaurul şi Basarabia.
''Atunci când vorbim despre chestiunea tezaurului, ruşii vorbesc despre istoria tezaurului, noi vorbim despre chestiunea aurului, ei vorbesc despre istoria aurului, noi vorbim despre creanţe, ei ne atrag atenţia că nu ne-am plătit datoriile din cel de-al Doilea Război Mondial. Ne întreabă ce am căutat la Stalingrad, de ce am ocupat Basarabia şi de ce am invadat Ungaria bolşevică, în 1919. Acestea sunt discuţiile care au loc în această comisie mixtă de istorici, înfiinţată pentru a lămuri problema tezaurului, în 2004. Comisia s-a întrunit de patru ori în 13 ani, iar discuţiile în comisie sunt suprarealiste (...). Negocierile pentru Tratatul politic, încheiat cu Rusia în 2003, au durat 11 ani. Cea mai lungă perioadă de negociere a unui tratat politic. Documentul care consfinţeşte analizarea problemei tezaurului s-a făcut printr-o declaraţie anexă, declaraţie verbală, consemnată de miniştrii de externe Ivanov şi Geoană şi consfinţită de preşedinţii Putin şi Iliescu. Dar această comisie nu are niciun termen, nu se spune când se va încheia perioada de studiu, poate să mai dureze încă 100 de ani această discuţie în comisie şi nu se spune dacă rezultatele activităţii comisiei vor fi obligatorii pentru vreuna din cele două părţi. M-am întrebat dacă această problemă a tezaurului românesc este una politică, una de drept internaţional, este una istorică sau etică. Este câte puţin din fiecare (...). În ce priveşte dreptul internaţional, multă lume se întreabă de ce nu-i dăm în judecată pe ruşi pentru a ne recupera tezaurul. Răspunsul e simplu, pentru că nu există o înţelegere bilaterală sau vreun tratat internaţional care să îi oblige pe ruşi să se prezinte în faţa unui tribunal'', a mai spus Voicu.
În context, el a arătat că discuţiile sunt departe de a se finaliza, pentru că partea română susţine că ''am putea avea relaţii mai bune cu ruşii dacă ar accepta să discute despre tezaur, în timp ce ruşii suţin că ar discuta despre tezaur, dacă am avea relaţii mai bune''.
Prezenţi la lansare, istoricii Cornel Sigmirean şi Vasile Dobrescu au explicat că tezaurul românesc a luat drumul Moscovei în două transporturi, însumând 41 de vagoane şi că, pe lângă aur, numismatică, bijuteriile coroanei şi numeroase bunuri bisericeşti importante, a plecat şi tezaurul artistic şi arhivistic al României, din care s-a reîntors extrem de puţin.
În opinia celor doi istorici, faptul că tezaurul de la Moscova nu a fost recuperat este şi un eşec al diplomaţiei româneşti.
Volumul ''Tezaurul României la Moscova'' a fost lansat în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Salonului de Carte Bookfest Târgu Mureş. La manifestare participă peste 50 de edituri şi sunt prezentate peste 50.000 de cărţi. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Cristina Tatu)
''În cazul nostru nu e vorba despre o captură de război, pentru noi este vorba despre averea care le-a fost încredinţată ruşilor cu bună credinţă şi a fost acceptată pentru păstrare şi restituire. Litigiul românesc este unic în toată lumea, nu mai există astfel de litigii. Pentru România este cel mai important diferend care a intrat puternic în mentalitatea românească. Chiar dacă ruşii vor accepta să restituie cele 83 de tone de aur, cred că în relaţiile dintre cele două state va rămâne această neîncredere'', a spus Marian Voicu.
Potrivit acestuia, tezaurul românesc ''este mai mult decât o simplă cantitate de aur'', mult mai importantă fiind partea tezaurului artistic şi arhivistic, adică istoria scrisă a poporului român, conţinând cele mai importante documente din arhivele naţionale, cât şi codicele mănăstireşti.
El a opinat că există două subiecte care stau la baza ''neprieteniei'' celor două state, Tezaurul şi Basarabia.
''Atunci când vorbim despre chestiunea tezaurului, ruşii vorbesc despre istoria tezaurului, noi vorbim despre chestiunea aurului, ei vorbesc despre istoria aurului, noi vorbim despre creanţe, ei ne atrag atenţia că nu ne-am plătit datoriile din cel de-al Doilea Război Mondial. Ne întreabă ce am căutat la Stalingrad, de ce am ocupat Basarabia şi de ce am invadat Ungaria bolşevică, în 1919. Acestea sunt discuţiile care au loc în această comisie mixtă de istorici, înfiinţată pentru a lămuri problema tezaurului, în 2004. Comisia s-a întrunit de patru ori în 13 ani, iar discuţiile în comisie sunt suprarealiste (...). Negocierile pentru Tratatul politic, încheiat cu Rusia în 2003, au durat 11 ani. Cea mai lungă perioadă de negociere a unui tratat politic. Documentul care consfinţeşte analizarea problemei tezaurului s-a făcut printr-o declaraţie anexă, declaraţie verbală, consemnată de miniştrii de externe Ivanov şi Geoană şi consfinţită de preşedinţii Putin şi Iliescu. Dar această comisie nu are niciun termen, nu se spune când se va încheia perioada de studiu, poate să mai dureze încă 100 de ani această discuţie în comisie şi nu se spune dacă rezultatele activităţii comisiei vor fi obligatorii pentru vreuna din cele două părţi. M-am întrebat dacă această problemă a tezaurului românesc este una politică, una de drept internaţional, este una istorică sau etică. Este câte puţin din fiecare (...). În ce priveşte dreptul internaţional, multă lume se întreabă de ce nu-i dăm în judecată pe ruşi pentru a ne recupera tezaurul. Răspunsul e simplu, pentru că nu există o înţelegere bilaterală sau vreun tratat internaţional care să îi oblige pe ruşi să se prezinte în faţa unui tribunal'', a mai spus Voicu.
În context, el a arătat că discuţiile sunt departe de a se finaliza, pentru că partea română susţine că ''am putea avea relaţii mai bune cu ruşii dacă ar accepta să discute despre tezaur, în timp ce ruşii suţin că ar discuta despre tezaur, dacă am avea relaţii mai bune''.
Prezenţi la lansare, istoricii Cornel Sigmirean şi Vasile Dobrescu au explicat că tezaurul românesc a luat drumul Moscovei în două transporturi, însumând 41 de vagoane şi că, pe lângă aur, numismatică, bijuteriile coroanei şi numeroase bunuri bisericeşti importante, a plecat şi tezaurul artistic şi arhivistic al României, din care s-a reîntors extrem de puţin.
În opinia celor doi istorici, faptul că tezaurul de la Moscova nu a fost recuperat este şi un eşec al diplomaţiei româneşti.
Volumul ''Tezaurul României la Moscova'' a fost lansat în cadrul celei de-a IV-a ediţii a Salonului de Carte Bookfest Târgu Mureş. La manifestare participă peste 50 de edituri şi sunt prezentate peste 50.000 de cărţi. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Cristina Tatu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.