Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 13 sep /Agerpres/ - Academicianul Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei Române, a mărturisit miercuri, la sesiunea festivă dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Academiei Române, că filosoful Constantin Noica a fost cel care l-a dus prima oară la Sala de Manuscrise.

"Prima dată când am călcat în Sala de Manuscrise (n.r. a Bibliotecii Academiei Române) am mers de mână cu Constantin Noica. El fusese închis. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare şi în perioada finală securiştii de serviciu discutau cu fiecare dintre arestaţi, care trebuiau să facă un fel de prezentare a ceea ce are de gând să facă după ce iese din închisoare. Şi Constantin Noica a scris în raportul acela că vrea să publice traducerea lui Mihai Eminescu din 'Critica raţiunii pure' a lui Immanuel Kant. Şi Securitatea a fost de acord. După ce a ieşit din închisoare a venit la Biblioteca Academiei Române să consulte manuscrisele lui Eminescu", a spus acad. Surdu.

El a dezvăluit cum, graţie filosofului de la Păltiniş, a putut pipăi manuscrisele eminesciene, care i-au părut a avea "ceva sfânt în ele".

Surdu a vorbit despre faţa necunoscută a Bibliotecii Academiei, despre atmosfera deosebită din acest sector, ca şi despre "mândria de a fi bibliotecar", despre emoţia "copleşitoare" de a fi străbătut "bulevardele" din depozitele Bibliotecii Academiei.

"Am văzut bulevardele care trec printre rafturile de cărţi şi de reviste. Şi fiecare bulevard are o mulţime de ramificaţii. Te poţi pierde, dacă nu cunoşti toponimia locului. Era vorba de depozitele vechi ale bibliotecii (..) Pe de o parte, te sperie această imensitate de cărţi. Fiecare are pe la casa lui 1.000 - 2.000 de cărţi. Dar nu are sute de mii de cărţi. Nu are o pădure de cărţi, nu are un castel de cărţi. Este o senzaţie copleşitoare", a mai spus acad. Surdu, îndelung aplaudat la finalul cuvântului său.

Acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei, a atras atenţia ministrului Educaţiei Naţionale, Liviu Pop, prezent la eveniment, asupra necesităţii consultării academicienilor de către minister, pentru a contribui la elaborarea programelor de învăţământ şi a manualelor.

El a elogiat ceea ce a numit "trezoreria spiritualităţii noastre", care este Biblioteca Academiei Române, subliniind importanţa extinderii cu o clădire nouă a instituţiei şi a amintit derularea, în perioada 2003-2009, a amplului proiect al publicării ediţiei facsimilate ale Manuscriselor lui Eminescu.

Sesiunea festivă, desfăşurată în Aula Academiei Române, a fost condusă de acad. Florin Gheorghe Filip, directorul general al Bibliotecii. El a trecut în revistă, într-un amplu excurs, cele mai importante momente din activitatea instituţiei în cei 150 de ani de existenţă şi a evidenţiat rolul bibliotecii în societatea informaţională contemporană.

Un cuvânt-mărturie "de cititor" timp de 60 de ani în Sala "Ioan Bianu" a Bibliotecii Academiei, unde şi-a desăvârşit deopotrivă lucrarea de licenţă şi pe cea de doctorat, a rostit acad. Răzvan Theodorescu, preşedintele Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual al Academiei.

Ministrul Educaţiei Naţionale, Liviu Pop, a prezentat două proiecte recente ale MEN - înfiinţarea Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Editurii Didactice şi Pedagogice, în timp ce senatorul Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei de învăţământ din Senat, a mărturisit că se gândeşte cu smerenie la cei care, în urmă cu 150 de ani, au clădit o instituţie 'care să înalţe neamul', cum spunea Nicolae Iorga.

Un cuvânt de deschidere a rostit preşedintele Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vlad.

Manifestarea a fost urmată în sala "Theodor Pallady" de vernisajul expoziţiei "Biblioteca Academiei Române - Tezaur de cunoaştere", în care, cu ajutorul Cabinetelor de Manuscrise - Carte rară, de Stampe şi de Numismatică, sunt prezentate exponate de excepţie din colecţiile bibliotecii. Sunt expuse cărţi religioase, hrisoave domneşti, numismatică, stampe, manuscrise eminesciene sau ale unor lucrări de Mozart sau Rossini, lucrări de artă semnate de Lukas Cranach cel Bătrân, Durer, Rembrandt, Picasso, Chagall, Grigorescu, Luchian, Pallady, Tonitza, Ressu, sau Baba.

Seria de evenimente dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Bibliotecii Academiei Române continuă joi şi vineri, în amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu", cu Simpozionul "Valori patrimoniale ale Bibliotecii Academiei Române".

Fondată în 6 august 1867, Biblioteca Academiei Române este prin statut şi misiune cea mai reprezentativă bibliotecă cu rol naţional patrimonial din România. Deţine aproape 14 milioane de unităţi de bibliotecă, concretizate în carte rară, carte veche, manuscrise, hrisoave domneşti, documente de arhivă, stampe, fotografii, atlase şi hărţi, presă, numismatică. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.