Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei: La Sala de Manuscrise m-a dus de mână Noica

 •  Cultură
901 afişări

Academicianul Alexandru Surdu, vicepreședinte al Academiei Române, a mărturisit miercuri, la sesiunea festivă dedicată împlinirii a 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române, că filosoful Constantin Noica a fost cel care l-a dus prima oară la Sala de Manuscrise.

2020f69c-23b2-4acd-a000-243c7c7e6320

"Prima dată când am călcat în Sala de Manuscrise (n.r. a Bibliotecii Academiei Române) am mers de mână cu Constantin Noica. El fusese închis. A fost condamnat la 25 de ani de închisoare și în perioada finală securiștii de serviciu discutau cu fiecare dintre arestați, care trebuiau să facă un fel de prezentare a ceea ce are de gând să facă după ce iese din închisoare. Și Constantin Noica a scris în raportul acela că vrea să publice traducerea lui Mihai Eminescu din 'Critica rațiunii pure' a lui Immanuel Kant. Și Securitatea a fost de acord. După ce a ieșit din închisoare a venit la Biblioteca Academiei Române să consulte manuscrisele lui Eminescu", a spus acad. Surdu.

El a dezvăluit cum, grație filosofului de la Păltiniș, a putut pipăi manuscrisele eminesciene, care i-au părut a avea "ceva sfânt în ele".

Surdu a vorbit despre fața necunoscută a Bibliotecii Academiei, despre atmosfera deosebită din acest sector, ca și despre "mândria de a fi bibliotecar", despre emoția "copleșitoare" de a fi străbătut "bulevardele" din depozitele Bibliotecii Academiei.

"Am văzut bulevardele care trec printre rafturile de cărți și de reviste. Și fiecare bulevard are o mulțime de ramificații. Te poți pierde, dacă nu cunoști toponimia locului. Era vorba de depozitele vechi ale bibliotecii (..) Pe de o parte, te sperie această imensitate de cărți. Fiecare are pe la casa lui 1.000 — 2.000 de cărți. Dar nu are sute de mii de cărți. Nu are o pădure de cărți, nu are un castel de cărți. Este o senzație copleșitoare", a mai spus acad. Surdu, îndelung aplaudat la finalul cuvântului său.

Acad. Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei, a atras atenția ministrului Educației Naționale, Liviu Pop, prezent la eveniment, asupra necesității consultării academicienilor de către minister, pentru a contribui la elaborarea programelor de învățământ și a manualelor.

El a elogiat ceea ce a numit "trezoreria spiritualității noastre", care este Biblioteca Academiei Române, subliniind importanța extinderii cu o clădire nouă a instituției și a amintit derularea, în perioada 2003-2009, a amplului proiect al publicării ediției facsimilate ale Manuscriselor lui Eminescu.

Sesiunea festivă, desfășurată în Aula Academiei Române, a fost condusă de acad. Florin Gheorghe Filip, directorul general al Bibliotecii. El a trecut în revistă, într-un amplu excurs, cele mai importante momente din activitatea instituției în cei 150 de ani de existență și a evidențiat rolul bibliotecii în societatea informațională contemporană.

Un cuvânt-mărturie "de cititor" timp de 60 de ani în Sala "Ioan Bianu" a Bibliotecii Academiei, unde și-a desăvârșit deopotrivă lucrarea de licență și pe cea de doctorat, a rostit acad. Răzvan Theodorescu, președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual al Academiei.

Ministrul Educației Naționale, Liviu Pop, a prezentat două proiecte recente ale MEN — înființarea Bibliotecii Școlare Virtuale și a Editurii Didactice și Pedagogice, în timp ce senatorul Ecaterina Andronescu, președintele Comisiei de învățământ din Senat, a mărturisit că se gândește cu smerenie la cei care, în urmă cu 150 de ani, au clădit o instituție 'care să înalțe neamul', cum spunea Nicolae Iorga.

Un cuvânt de deschidere a rostit președintele Academiei Române, acad. Ionel-Valentin Vlad.

Manifestarea a fost urmată în sala "Theodor Pallady" de vernisajul expoziției "Biblioteca Academiei Române — Tezaur de cunoaștere", în care, cu ajutorul Cabinetelor de Manuscrise — Carte rară, de Stampe și de Numismatică, sunt prezentate exponate de excepție din colecțiile bibliotecii. Sunt expuse cărți religioase, hrisoave domnești, numismatică, stampe, manuscrise eminesciene sau ale unor lucrări de Mozart sau Rossini, lucrări de artă semnate de Lukas Cranach cel Bătrân, Durer, Rembrandt, Picasso, Chagall, Grigorescu, Luchian, Pallady, Tonitza, Ressu, sau Baba.

Seria de evenimente dedicată împlinirii a 150 de ani de la înființarea Bibliotecii Academiei Române continuă joi și vineri, în amfiteatrul "Ion Heliade Rădulescu", cu Simpozionul "Valori patrimoniale ale Bibliotecii Academiei Române".

Fondată în 6 august 1867, Biblioteca Academiei Române este prin statut și misiune cea mai reprezentativă bibliotecă cu rol național patrimonial din România. Deține aproape 14 milioane de unități de bibliotecă, concretizate în carte rară, carte veche, manuscrise, hrisoave domnești, documente de arhivă, stampe, fotografii, atlase și hărți, presă, numismatică.

AGERPRES/(A, AS — autor: Daniel Popescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Cultură

Cele mai citite din Cultură

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe