Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 11 iul /Agerpres/ - Academia Română îşi exprimă profunda tristeţe faţă de dispariţia lui Augustin Buzura şi aduce un omagiu activităţii sale scriitoriceşti.

"Membrii Academiei Române au primit cu mare tristeţe vestea plecării confratelui lor academicianul Augustin Buzura. Comunitatea academică, viaţa culturală din România şi societatea românească suferă astfel o grea şi de neînlocuit pierdere", se arată în comunicat al Academiei Române transmis, marţi, AGERPRES.

Prin moartea lui Augustin Buzura "cultura română pierde un mare prozator, un caracter, un om moral, un om de atitudine", se arată în comunicat.

Augustin Buzura, originar din Maramureş (născut la Berinţa, pe 22 septembrie 1938), "a fost una dintre marile conştiinţe ale poporului român, model de demnitate şi curaj, ce a denunţat în opera sa abuzurile şi absurditatea regimului comunist din România. Romanele sale sunt opera unui scriitor de un deosebit rafinament intelectual, cu o pătrunzătoare capacitate analitică", amintesc reprezentanţii Academiei.

Augustin Buzura a fost, adaugă aceştia, şi un publicist pasionat, cu un dezvoltat spirit civic.

"Scriitorul şi-a pus talentul literar, vreme de peste o jumătate de secol, în slujba valorilor libertăţii şi demnităţii umane, cultivate cu mijloacele artei şi culturii. A fost, din această perspectivă, unul dintre cei mai mari intelectuali români care a crezut în rezistenţa civică prin cultură", se mai arată în comunicat.

Prozatorul a fost redactor-şef al revistei literare "Tribuna" din Cluj, preşedinte al Fundaţiei Culturale Române şi preşedinte al Institutului Cultural Român, director al revistei "Cultura", toate instituţii fundamentale pentru promovarea şi stimularea culturii române, precizează Academia Română.

Absolvent al Liceului "Gh. Şincai" din Baia Mare şi al Facultăţii de Medicină Generală din cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie Cluj-Napoca, specializat în psihiatrie, Augustin Buzura a renunţat la cariera medicală în favoarea literaturii şi publicisticii.

A debutat editorial la 25 de ani cu volumul de povestiri "Capul Bunei Speranţe", urmat de volumul "De ce zboară vulturii?", ambele publicate în anii imediat următori "obsedantului deceniu" (1963, respectiv 1967). Au urmat volumele "Absenţii" (1970), "Feţele tăcerii" (1974), "Orgolii" (1977), "Vocile nopţii" (1980), "Refugii" (1984), "Drumul cenuşii" (1988), "Recviem pentru nebuni şi bestii" (1999), "Teroarea iluziei" (2004), "Raport asupra singurătăţii" (2009). Între 2013-2014 i-au fost tipărite primele patru romane din seria "Opere complete".

"Creaţia sa, demistificatoare şi incitantă prin subtilitatea analizei psihologice, prin seriozitatea şi gravitatea expresiei, a cunoscut încă de la început recunoaşterea criticii literare şi simpatia publicului. Romanele sale au cunoscut tiraje uriaşe şi nenumărate reeditări în ţară şi străinătate, fiind unul dintre cei mai iubiţi şi admiraţi scriitori români. A primit de 4 ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1970, 1974, 1980, 1984), Premiul 'Ion Creangă al Academiei Române' (1977), Premiul Opera Omnia al revistei 'Convorbiri Literare'", spun reprezentanţii Academiei.

Romanele lui Augustin Buzura au fost traduse în franceză, engleză, germană, chineză, suedeză, maghiară, poloneză, rusă, portugheză, slovenă, japoneză, spaniolă şi a tradus, la rândul său, literatură germană, maghiară, franceză, spaniolă, poloneză, rusă, chineză, slovenă.

A fost preşedinte al Filialei Române a Asociaţiei de Cultură şi Ştiinţă Europeană cu sediul la Roma, membru fondator al Fundaţiei Culturale Europene "Gulliver" din Amsterdam, membru în comitetul director al Centrului Euro-Atlantic. Doctor Honoris Causa al Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu (1997), al Universităţii de Nord din Baia Mare (2010), al Universităţii de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca (2014). Membru de onoare al Academiei Româno-Americane (2000), membru al Academiei Braziliene de Litere (2001), membru al Academiei Latinităţii (2001), membru corespondent al Sudosteuropa Gesellchaft, Germania (2001).

A fost decorat cu Ordinul naţional "Pentru Merit" în grad de mare cruce (2000), cu Ordinul brazilian "Rio Branco" în grad de comandor, cu Ordinul mexican "Vulturel Aztec" şi cu multe alte premii şi medalii naţionale şi internaţionale.

Pe 3 iulie 1990 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind membru titular pe 12 martie 1992. AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Florin Marin)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.