Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Sfântu Gheorghe, 7 iul /Agerpres/ - Liderii comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita au avut, în ultimii 25 de ani, o strategie pentru păstrarea istoriei, culturii, credinţei ortodoxe şi identităţii naţionale româneşti în zonele din centrul ţării locuite majoritar de maghiari, însă acestea au nevoie de mai mult sprijin din partea statului român, a declarat pentru AGERPRES dr. Ioan Lăcătuşu, unul dintre membrii marcanţi ai societăţii civile româneşti din Sfântu Gheorghe.

Strategia a vizat, printre altele, crearea unor instituţii identitare româneşti, consolidarea societăţii civile, publicarea unor studii şi documente privind continuitatea românilor în Sud-Estul Transilvaniei, precum şi aducea în spaţiul public a unor personalităţi româneşti născute în această parte a ţării, a precizat Ioan Lăcătuşu, director al Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

El a amintit că una dintre primele organizaţii nonguvernamentale româneşti din judeţul Covasna a fost Liga cultural-creştină 'Andrei Şaguna', fondată în urmă cu două decenii şi jumătate de un grup de intelectuali, care a contribuit la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei de la Miercurea Ciuc, a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, Centrului Ecleziastic de documentare 'Mitropolit Nicolae Colan' şi a editurilor 'Grai românesc' şi 'Eurocarpatica'.

'Ne-am prins, cum se spune, de poala bisericii (...) şi am început să creionăm un statut care îşi propunea apărarea identităţii româneşti în contextul istoric cunoscut şi întărirea instituţiilor fundamentale pentru păstrarea identităţii (...) Am conceput un sistem de atragere a specialiştilor din ţară şi, astfel, am instituit seria sesiunilor de cercetări ştiinţifice, care au crescut de la an la an (...) Am început să strângem documente, să le tezaurizăm şi să le introducem în circuitul public, am început să ne recuperăm personalităţile, le-am realizat busturi, am dat numele lor unor străzi sau şcoli pentru a le introduce în conştiinţa publică, să putem arăta peste timp că am fost, cum am fost şi că nu am fost oricum (...) Strădaniile ligii, alături de ale instituţiilor create şi ale altor asociaţii şi fundaţii româneşti, s-au amplificat odată cu înfiinţarea Forumului Civic al Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (...) Deci, a avut o strategie de păstrare şi afirmare a identităţii româneşti', a declarat arhivistul Ioan Lăcătuşu.

Potrivit acestuia, în contextul social-economic actual, comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita se află în faţa unor noi provocări, cărora nu le vor putea face faţă fără sprijinul statului român.

'După 25 de ani, obiectivele Ligii 'Andrei Şaguna' au rămas aceleaşi, dar suntem conştienţi că vremurile s-au schimbat şi trebuie să ne adaptăm (...) După 25 de ani, ne confruntăm cu scăderea numărului populaţiei româneşti, avem probleme cu asigurarea profesorilor de limba română de naţionalitate română, avem probleme cu funcţionarea învăţământului românesc (...), dar cea mai mare problemă este lipsa egalităţii de şanse în ce înseamnă finanţarea proiectelor culturale. Suntem în continuare discriminaţi şi (...) există o diferenţă enormă între ceea ce face statul maghiar pentru sprijinirea acestei zone (judeţele Covasna şi Harghita - n.r) şi ce face sau, mai bine zis, nu face statul român pentru zonă. Nu împotriva maghiarilor, ci pentru a asigura caracterul multietnic şi pluriconfesional al zonei', a mai spus Ioan Lăcătuşu.

Referindu-se la planurile de viitor, a menţionat că unul dintre obiective este valorificarea solidarităţii şi 'capitalului de afectivitate' de care beneficiază românii din Covasna şi Harghita din partea românilor din ţară şi sensibilizarea şi atragerea sprijinului Guvernului României.

'Nu cred că se mai poate merge la nesfârşit cu această discriminare la adresa celor aproape 100.000 de români din mijlocul României, care, dacă va continua, va avea consecinţe pe termen lung (...) Jumătate din comunităţile româneşti din Covasna şi Harghita au acum sub o sută de membri, sunt comunităţi mici şi îmbătrânite, care nu au capacitatea proprie de a-şi asigura menţinerea şi afirmarea ca români în zonă', a mai spus Ioan Lăcătuşu.

Declaraţiile au fost făcute în contextul aniversării a 25 de ani de la fondarea Ligii cultural-creştine 'Andrei Şaguna', eveniment care a debutat pe 20 iunie şi care a cuprins o serie de manifestări care au culminat joi cu prezenţa la Sfântu Gheorghe a ÎPS Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului şi a PS Andrei, episcopul Covasnei şi Harghitei.

Manifestările se vor încheia sâmbătă, cu lansări şi prezentări de carte la Casa memorială 'Romulus Cioflec' din localitatea covăsneană Araci. AGERPRES/(A-autor:Oana Mălina Negrea, editor: Diana Dumitru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.