Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 4 iul /Agerpres/ - Biserica Sfântul Anton - Curtea Veche, paraclis patriarhal din Bucureşti, şi-a îmbogăţit de acum înainte patrimoniul cu un fragment din moaştele ocrotitorului ei spiritual, care a fost adus marţi de la Biserica abaţiei Sfântul Antonie din regiunea franceza Dauphiné, locaş situat la 60 kilometri de oraşul Grenoble, racla urmând să rămână definitiv la Bucureşti.

Evenimentul, care a avut loc în prezenţa a sute de oameni, a început cu slujba Acatistului Sfântului Antonie cel Mare, racla fiind adusă de la Patriarhie, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a şi sfinţit moaştele aduse la Bucureşti. Racla a fost adusă la Biserica Sfântul Anton - Curtea Veche de IPS Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale, Episcopul Ortodox de la Paris, care a şi oficiat slujba împreună cu un sobor de preoţi.

În predica sa, IPS Iosif a evocat întreaga viaţă a Sfântului Antonie, considerat 'Părintele Monahilor', care a trăit 85 de ani numai în pustiu, fiind totodată considerat tămăduitorul bolnavilor, vindecătorul celor demonizaţi, ocrotitorul orfanilor şi al oamenilor săraci, dar şi cel la care elevii se roagă înainte de examene.

"Este o mare binecuvântare pentru capitala noastră, pentru că iată un mare pustnic sălăşluieşte şi mângâie cu prezenţa sa, cu rugăciunea sa poporul ortodox din inima României. (...) Se vede din istoria creştină că Sfântul Antonie cel Mare era considerat ca sfânt în Apusul Europei încă fiind în viaţă. (...) El a făcut minuni în vremuri grele pentru Europa. Începând cu secolul al XI-lea, pe la anul 1095, a apărut o boală teribilă din sămânţa de secară - din cauza umidităţii se instala acolo o ciupercă şi oamenii nu ştiau, o mâncau şi se îmbolnăveau. (...) 700 de ani, moaştele Sfântului Antonie au vindecat mulţi bolnavi de această 'boală a focului', care cuprindea trupul şi ardea membrele. Numai între anii 1200 şi 1500 s-au construit 360 de spitale în Europa avându-l ca ocrotitor pe Sfântul Antonie, unde se vindecau de toate bolile, dar şi de această boală mii şi sute de mii de oameni. Aşa să-l rugăm pe Sfântul Antonie, când nu mai putem şi când constatăm că grijile şi greutăţile şi bolile sufleteşti şi trupeşti ne depăşesc şi cădem în deznădejde, să-l rugăm să ne ajute, cum a făcut odinioară şi cum o face şi astăzi pentru cei care îl roagă. Din dreapta Nilului, din pustia schitului, trecând prin Alexandria, prin Constantinopol, prin Franţa, Sfântul Antonie ajunge şi aici, la noi, după 1650 de ani de la trecerea lui la Domnul", a arătat IPS Iosif.

"Biserica noastră este ocrotită de Sfântul Antonie cel Mare de aproape două veacuri şi sfântul a însemnat foarte mult pentru toată viaţa creştinească. Creştini din toate părţile vin la icoana făcătoare de minuni a Sfântului Antonie cel Mare. Astăzi Biserica trăieşte o sărbătoare minunată. (...) Avem această bucurie, mai ales pentru faptul că se ştia că moaştele Sfântului Antonie cel Mare nu ar exista. Pentru că am reuşit să găsim o informaţie, să facem un studiu amănunţit, făcut de părintele profesor Constantin Pătuleanu de la Facultatea de Teologie, care atestă şi care dovedeşte că într-adevăr moaştele Sfântului Antonie cel Mare existau, am urmat un circuit (...), reuşita aceasta este rezultatul unei lucrări făcute de un an de zile. Cu un an în urmă aflam informaţia", a precizat la finalul evenimentului pr. Gheorghe Zaharia, parohul bisericii Sfântul Anton.

Potrivit acestuia, demersurile către Biserica din Grenoble au fost făcute direct de PF Daniel şi cel care a mediat aducerea lor la Bucureşti a fost IPS Iosif.

"Moaştele Sfântului Antonie cel Mare vor rămâne permanent de acum în biserica noastră, vor fi găsite aici de orice creştin care doreşte să aducă o rugăciune. (...) Ştim întotdeauna că sfinţii sunt mijlocitorii noştri în rugăciunile noastre către Dumnezeu şi aşa va fi mereu", a completat părintele Zaharia.

Printr-un studiu al pr. prof. Constantin Pătuleanu, de la Facultatea de Teologie din Bucureşti, s-a aflat că aceste moaşte erau cunoscute din timpul împăratului Justinian (secolul VI) şi o parte din ele au ajuns în Occident. Potrivit acestuia, moaştele Sfântului Antonie au fost descoperite în anul 561 şi aduse într-o biserică din Alexandria, Egipt. Prin anii 630 - 640 au venit acolo arabii iar moaştele au fost mutate la Constantinopol şi în anul 1070 au fost duse de un nobil-soldat din Apus în Franţa.

"Atunci când părintele Zaharia mi-a solicitat ajutorul în a întocmi un studiu despre existenţa moaştelor Sfântului Antonie cel Mare, primul lucru pe care a trebuit să-l fac a fost acela de a cerceta sursele româneşti. Şi am luat toate manualele, toate cărţile, toate studiile care s-au scris în limba română, m-am dus la marii noştri autori de patristică (...). Ar trebui în primul rând să mergem la sursele primare. Sfântul Atanasie scrie profetic despre Sfântul Antonie cel Mare, în sensul în care el aminteşte că sfinţii sunt foarte smeriţi şi nu vor să fie descoperiţi, puşi la închinare şi aşa a fost şi Sfântul Antonie. El a dorit să rămână ascuns, lasă prin testament lucrul acesta, ucenicii împlinesc rugăciunea şi testamentul părintelui lor duhovnicesc, însă, în acelaşi timp, prin viaţa pe care Sfântul Atanasie o lasă şi prin micile indicii referitoare la locurile unde a trăit Sf. Antonie şi unde a fost îngropat, la 200 de ani, prin revelaţie divină ("divina revelatione"), ucenicii au descoperit moaştele Sfântului Antonie cel Mare", a detaliat pr. Pătuleanu, care a arătat că există numeroase mărturii şi documente chiar din acea vreme care relevă autenticitatea descoperirii.

Biserica Domnească de la Curtea Veche - paraclis patriarhal cu hramurile Buna Vestire şi Sfântul Cuvios Antonie Cel Mare - a fost zidită de domnitorul Mircea Ciobanul în anul 1559. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Antonia Niţă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.