COD GALBEN: 15-11-2019 Intre 06:10 si 09:00 se va semnala ceață, care determină reducerea vizibilității local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Timiş;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Alba Iulia, 25 iun /Agerpres/ - Povestea iilor străbunicilor noastre este spusă şi dusă mai departe de un atelier de tradiţii textile din Alba, realizat cu fonduri europene în urmă cu doi ani şi care funcţionează într-un fost conac de secol XIX din satul Hăpria, comuna Ciugud.

"A fost un proiect pe fonduri europene, prin POSDRU, pe o structură de economie socială, destinat femeilor cu probleme sociale. Proiectul a fost câştigat de cineva din Sohodol (localitate din Munţii Apuseni - n.r.), care, ulterior, a renunţat. Am preluat noi totul de la zero", a declarat, pentru AGERPRES, etnograful Petruţa Pop, preşedintele Asociaţiei Tradiţii Textile, fostă coordonatoare a meşterilor populari din Alba.

Aceasta a ajuns în Hăpria, deoarece ştia că primarul comunei, Gheorghe Damian, e 'un tip foarte deschis', în prezent atelierul funcţionând în fosta şcoală gimnazială, un conac din secolul al XIX-lea. Un alt motiv a fost şi acela că în sat erau cel puţin zece croitorese, lucru absolut necesar pentru a avea forţa de muncă pentru un asemenea proiect.

'Am început cu reconstituiri de ii vechi. Aşa am pornit. Au venit clienţi care au prins de veste că noi facem reconstituiri şi ne-au adus ii vechi, care nu mai pot fi purtate, fie din cauza materialului, care nu mai era într-o stare foarte bună, fie pentru că erau mărimi mici. (...). Practic, am continuat să spunem povestea iei străbunicii sau bunicii, în zilele noastre aceasta fiind purtată de nepoată sau de strănepoată', a afirmat Petruţa Pop.

Chiar în aceste zile, la atelierul din Hăpria este realizată o astfel de reconstituire, pentru o mireasă din Hunedoara, un dar de nuntă pentru aceasta.

"Creăm şi noi modele, tot după unele vechi, pe care le-am stilizat uşor, în sensul să fie purtabile", a precizat Petruţa Pop.

Clienţii sunt încântaţi nu numai de modelele arhaice, dar şi de materialul folosit pentru confecţionarea iilor, respectiv bumbac, întotdeauna alb, fiind exclusă folosirea materialelor sintetice, a menţionat Pop.

Potrivit acesteia, la Hăpria se fac ii tradiţionale şi costume populare la cererea clienţilor, dar şi pentru a fi vândute la târguri de profil.

"Cel mai bine vindem în Bucureşti. Fiecare ie are povestea ei, este prezentată bilingv, în română şi engleză, astfel încât clientul să ştie şi simbolistica acesteia. (...). Nu vindem ii doar de dragul de a vinde. Foarte importantă este şi informaţia culturală", a explicat Petruţa Pop.

Multe dintre iile de aici au ajuns şi la comunitatea română din Chicago, a subliniat aceasta.

Iile pot fi achiziţionate şi online, precum şi de la magazinul deschis de asociaţie pe bulevardul pietonal din Alba Iulia. Multe dintre comenzi au venit din partea ansamblurilor folclorice, inclusiv săseşti şi maghiare, iar printre cei care şi-au achiziţionat cămăşi populare de la Tradiţii Textile este şi Ionuţ Fulea, care recent şi-a luat modelul cu Cruce tricoloră, o reconstituire după o cămaşă de mire foarte veche, a spus Petruţa Pop.

Ornamentica folosită, cu motive geometrice, zoomorfe, florale, are semnificaţii clare, specifică locului de unde provine ia.

"Cruciţa", "Floricica", "Dumitrana", "Corneliţa", "Coarnele cerbului", "Coarnele berbecului", "Târnăveană", "Străjană", "Podgoria", "Coloana cerului", "Floare de colţ", "Mândra Bradului" şi "Trifoi cu patru foi" sunt câteva din modelele de ii confecţionate aici. Pentru Ziua Iei, au fost pregătite acum patru modele noi, în alb şi negru, cu tradiţionale 'şire ardeleneşti'.

În afară de alb şi negru, la Hăpria sunt confecţionate şi ii cu ornamentica în roşu şi negru, în galben cu negru, în albastru cu negru sau în verde. În funcţie de complexitatea broderiei, preţul unei ii variază între 200 şi 500 de lei.

Spre deosebire de 'bluzele rustice' pe care le poţi găsi la orice tarabă, multe confecţionate în China, cele realizate în satul din Alba au un grad ridicat de autenticitate, respectând elementele de croi, ornamentică şi cromatică. Motivele de pe iile confecţionate aici nu sunt simple desene pe pânză, ci simboluri, despre care ţăranii credeau că îi feresc de rău, ori sunt inspirate din gospodărie, a conchis Petruţa Pop. AGERPRES/ (A,AS - autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.