Bucureşti, 19 mai /Agerpres/ - Presiunile economice sau politice asupra jurnaliştilor europeni au fost discutate, joi şi vineri, la Adunarea Generală a Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, preşedintele FEJ, Mogens Blicher Bjerregard, subliniind că "politicienii trebuie să stea departe de redacţii", deoarece "o presă liberă creează conţinut de calitate".
Comitetul Executiv al FEJ a decis ca tema întâlnirii de la Bucureşti să fie "Jurnalişti sub presiune".
Ricardo Gutierrez, secretarul general al Federaţiei, a precizat că unul dintre motivele organizării evenimentului în Capitala României reprezintă un gest de solidaritate.
"Ştim că situaţia e dificilă în România, atât cât priveşte libertatea presei, dar şi legislaţia muncii. Cred că e important pentru comunitatea europeană a jurnaliştilor să arate solidaritate faţă de colegii lor din România", a declarat el pentru AGERPRES.
Gutierrez a afirmat că, deşi problemele cu care se confruntă media europene sunt comune, acestea au un impact mai mare în Europa Centrală, deci, implicit, în România. "Avem nevoie de jurnalism independent şi de calitate mai mult ca oricând", a spus el şi a vorbit de situaţia jurnaliştilor încarceraţi în Turcia. "Situaţia este dramatică în Turcia. 152 de jurnalişti sunt în închisoare în Europa. Dintre ei, 145 sunt în Turcia. Azi, Turcia este cea mai mare închisoare de jurnalişti din lume. Urmărim toate aceste cazuri, (...) cazurile jurnaliştilor care îşi pierd locurile de muncă. În urma tentativei de lovitură de stat din 2016, 2.500 de jurnalişti şi-au pierdut locurile de muncă. Redacţii s-au închis", a susţinut el.
Secretarul general al FEJ a opinat că Uniunea Europeană nu reacţionează îndeajuns de puternic la această situaţie.
"Democraţiile europene nu reacţionează. Din cauza acordurilor cu UE privind gestionarea refugiaţilor, Uniunea Europeană protejează guvernul turc. Este un lucru pe care îl condamnăm. Cred că cetăţenii trebuie să reacţioneze", a afirmat el.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Mogens Blicher Bjerregard, a vorbit despre presiunile asupra jurnaliştilor, dar şi despre nevoia creării unui cadru economic şi legal confortabil pentru cei care practică această meserie.
"E foarte important să oprim aceste abuzuri. Vorbim de abuzuri fizice, dar şi de aspectul financiar. Trebuie să vorbim de media sustenabile", a subliniat el.
Mogens Blicher Bjerregard a declarat că "politicienii trebuie să stea departe de redacţii". "O presă liberă creează conţinut de calitate", a precizat preşedintele FEJ, adăugând că, în opinia sa, o presă cu un viitor trebuie să se sprijine pe patru piloni: media publice la standarde înalte, media private sustenabile, marii jucători pe piaţa media - Google, Apple, Amazon - implicaţi mai mult în crearea de conţinut şi tehnologiile inovatoare din domeniul jurnalismului.
Preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a vorbit, la rândul său, despre problemele specifice ale mass-media române.
"Alături de alte moţiuni care s-au votat, a existat o Declaraţie oficială, votată în unanimitate de toţi invitaţii, în privinţa situaţiei din România. Practic FEJ s-a angajat să susţină eforturile federaţiei FAIR MediaSind în privinţa determinării Guvernului României de a nu modifica sectoarele de activitate", a declarat, pentru AGERPRES, Cristi Godinac.
El a detaliat că, în a doua jumătate a acestei săptămâni, Executivul le-a trimis reprezentanţilor sindicali "un proiect de hotărâre de Guvern prin care modifică sectoarele de activitate de la 29 la 129". "În acest proiect de lege, (sectorul - n.r.) mass-media practic nu mai există. Este împărţit în şapte sectoare. Nouă ne va crea mari probleme în negocierea contractelor de muncă în toate instituţiile de media. Practic, jurnaliştii vor fi grevaţi de drepturile pe care le pot obţine prin aceste contracte colective", a explicat Godinac.
De asemenea, el a spus că FEJ va susţine demersurile MediaSind privind "convingerea Parlamentului României de a modifica în regim de urgenţă Legea de organizare şi funcţionare a Societăţii Române Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, în sensul de readucere a lor la statutul de instituţie publică şi nu instituţie de stat".
În timp ce problema în media publice este "politizarea excesivă", media private "se află sub o fiscalitate excesivă", a afirmat Godinac. "Dacă în Uniunea Europeană TVA-ul se află între 0 şi 5 la sută la mass-media, în România este de 19%. Nu există aproape nicio facilitate fiscală", a precizat el.
Preşedintele Federaţiei "Cultură şi Mass-Media" FAIR MediaSind, Leonard Pădureţ, a arătat că, în urma celor două zile de discuţii de la Bucureşti, s-a ajuns la concluzii care "dau speranţă".
El a vorbit însă şi despre demersul Guvernului de a modifica sectoarele de activitate. "Propunerea actuală, care vine să fragmenteze în nenumărate mici părţi sectorul cultură şi mass-media, va duce la imposibilitatea încheierii unui acord colectiv sectorial", a explicat el. "Ne miră că nici măcar o virgulă din propunerile pe care noi le-am transmis la ministerele de resort nu se regăseşte în noul proiect", a susţinut Leonard Pădureţ.
În opinia sa, în viitor, "presa europeană va merge înainte şi va depăşi cu siguranţă orice fel de presiune". "Problema este în zona ţărilor cu o mai puţină experienţă democratică reală", a nuanţat el.
Conferinţa a adunat la Bucureşti reprezentanţi a peste 320.000 de jurnalişti din întreaga Europă. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost partener media al evenimentului. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Andreea Rotaru)
Comitetul Executiv al FEJ a decis ca tema întâlnirii de la Bucureşti să fie "Jurnalişti sub presiune".
Ricardo Gutierrez, secretarul general al Federaţiei, a precizat că unul dintre motivele organizării evenimentului în Capitala României reprezintă un gest de solidaritate.
"Ştim că situaţia e dificilă în România, atât cât priveşte libertatea presei, dar şi legislaţia muncii. Cred că e important pentru comunitatea europeană a jurnaliştilor să arate solidaritate faţă de colegii lor din România", a declarat el pentru AGERPRES.
Gutierrez a afirmat că, deşi problemele cu care se confruntă media europene sunt comune, acestea au un impact mai mare în Europa Centrală, deci, implicit, în România. "Avem nevoie de jurnalism independent şi de calitate mai mult ca oricând", a spus el şi a vorbit de situaţia jurnaliştilor încarceraţi în Turcia. "Situaţia este dramatică în Turcia. 152 de jurnalişti sunt în închisoare în Europa. Dintre ei, 145 sunt în Turcia. Azi, Turcia este cea mai mare închisoare de jurnalişti din lume. Urmărim toate aceste cazuri, (...) cazurile jurnaliştilor care îşi pierd locurile de muncă. În urma tentativei de lovitură de stat din 2016, 2.500 de jurnalişti şi-au pierdut locurile de muncă. Redacţii s-au închis", a susţinut el.
Secretarul general al FEJ a opinat că Uniunea Europeană nu reacţionează îndeajuns de puternic la această situaţie.
"Democraţiile europene nu reacţionează. Din cauza acordurilor cu UE privind gestionarea refugiaţilor, Uniunea Europeană protejează guvernul turc. Este un lucru pe care îl condamnăm. Cred că cetăţenii trebuie să reacţioneze", a afirmat el.
La rândul său, preşedintele Federaţiei Europene a Jurnaliştilor, Mogens Blicher Bjerregard, a vorbit despre presiunile asupra jurnaliştilor, dar şi despre nevoia creării unui cadru economic şi legal confortabil pentru cei care practică această meserie.
"E foarte important să oprim aceste abuzuri. Vorbim de abuzuri fizice, dar şi de aspectul financiar. Trebuie să vorbim de media sustenabile", a subliniat el.
Mogens Blicher Bjerregard a declarat că "politicienii trebuie să stea departe de redacţii". "O presă liberă creează conţinut de calitate", a precizat preşedintele FEJ, adăugând că, în opinia sa, o presă cu un viitor trebuie să se sprijine pe patru piloni: media publice la standarde înalte, media private sustenabile, marii jucători pe piaţa media - Google, Apple, Amazon - implicaţi mai mult în crearea de conţinut şi tehnologiile inovatoare din domeniul jurnalismului.
Preşedintele Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, Cristi Godinac, a vorbit, la rândul său, despre problemele specifice ale mass-media române.
"Alături de alte moţiuni care s-au votat, a existat o Declaraţie oficială, votată în unanimitate de toţi invitaţii, în privinţa situaţiei din România. Practic FEJ s-a angajat să susţină eforturile federaţiei FAIR MediaSind în privinţa determinării Guvernului României de a nu modifica sectoarele de activitate", a declarat, pentru AGERPRES, Cristi Godinac.
El a detaliat că, în a doua jumătate a acestei săptămâni, Executivul le-a trimis reprezentanţilor sindicali "un proiect de hotărâre de Guvern prin care modifică sectoarele de activitate de la 29 la 129". "În acest proiect de lege, (sectorul - n.r.) mass-media practic nu mai există. Este împărţit în şapte sectoare. Nouă ne va crea mari probleme în negocierea contractelor de muncă în toate instituţiile de media. Practic, jurnaliştii vor fi grevaţi de drepturile pe care le pot obţine prin aceste contracte colective", a explicat Godinac.
De asemenea, el a spus că FEJ va susţine demersurile MediaSind privind "convingerea Parlamentului României de a modifica în regim de urgenţă Legea de organizare şi funcţionare a Societăţii Române Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, în sensul de readucere a lor la statutul de instituţie publică şi nu instituţie de stat".
În timp ce problema în media publice este "politizarea excesivă", media private "se află sub o fiscalitate excesivă", a afirmat Godinac. "Dacă în Uniunea Europeană TVA-ul se află între 0 şi 5 la sută la mass-media, în România este de 19%. Nu există aproape nicio facilitate fiscală", a precizat el.
Preşedintele Federaţiei "Cultură şi Mass-Media" FAIR MediaSind, Leonard Pădureţ, a arătat că, în urma celor două zile de discuţii de la Bucureşti, s-a ajuns la concluzii care "dau speranţă".
El a vorbit însă şi despre demersul Guvernului de a modifica sectoarele de activitate. "Propunerea actuală, care vine să fragmenteze în nenumărate mici părţi sectorul cultură şi mass-media, va duce la imposibilitatea încheierii unui acord colectiv sectorial", a explicat el. "Ne miră că nici măcar o virgulă din propunerile pe care noi le-am transmis la ministerele de resort nu se regăseşte în noul proiect", a susţinut Leonard Pădureţ.
În opinia sa, în viitor, "presa europeană va merge înainte şi va depăşi cu siguranţă orice fel de presiune". "Problema este în zona ţărilor cu o mai puţină experienţă democratică reală", a nuanţat el.
Conferinţa a adunat la Bucureşti reprezentanţi a peste 320.000 de jurnalişti din întreaga Europă. Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a fost partener media al evenimentului. AGERPRES/(AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Andreea Rotaru)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.