Bucureşti, 18 mai /Agerpres/ - Cea mai mare expoziţie din ultimii 50 de ani dedicată pictorului Ştefan Luchian, precum şi o expoziţie curatoriată de belgianul Wim Waelput fac parte din a patra ediţie a Art Safari Bucureşti, care îşi va deschide, vineri, porţile către vizitatori.
Evenimentul şi-a propus să reintroducă şi în acest an în circuitul urban un spaţiu uitat, de astă dată fiind vorba despre Galeriile Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45). Construit după planurile arhitectului interbelic G. M. Cantacuzino, spaţiul a fost igienizat şi reabilitat. Ioana Ciocan, director general Art Safari, a precizat că, la recomandarea arhitecţilor implicaţi în reabilitare, anumite zone au fost păstrate exact aşa cum erau, constituind astfel 'memoria locului'.
"La etajul cinci veţi găsi o zonă lăsată intactă, o memorie a sediului fostei Securităţi, care a activat aici. O zonă conţine o cameră obscură, un fenomen extrem de interesant pe care am hotărât să îl lăsăm exact cum se află, iar alta - o cameră de tortură. (...) Camerele de ascultare au fost transformate în spaţii pentru Luchian, întrucât am păstrat pereţii antifonici, din stejar. Etajul trei este dedicat pavilionului Galeriilor de artă, unde lucrările se pot achiziţiona - este singura zonă din Art Safari unde lucrările se pot achiziţiona- şi la etajul patru este expoziţia noastră centrală "Notes on a Landscape", curatoriată de Wim Waelput, pe care l-am adus din Belgia. La etajul cinci este "The Space", dedicat tinerilor sub 25 de ani, spaţiu pe care Art Safari îl pune la dispoziţia artiştilor care nu sunt reprezentaţi de o galerie şi care sunt la început de carieră", a precizat Ioana Ciocan, în cadrul unei conferinţe de presă.
Adina Renţea, director Pavilion Muzeal Art Safari, cea care a îngrijit expoziţia Luchian, a atras atenţia asupra faptului că în 2016, când s-au împlinit 100 de ani de la moartea artistului, nu a existat în România o mare expoziţie dedicată acestuia. Ea a evidenţiat că au fost împrumutate lucrări de la 20 de muzee din ţară, dar şi din peste 20 de colecţii private, fiind vorba de peste 100 de lucrări semnate de Ştefan Luchian.
"Expoziţia însumează peste 130 de lucrări, acoperă tot universul tematic al operei lui Ştefan Luchian şi prezintă câteva dintre cele mai importante repere artistice ale anului 1896 şi ale artiştilor Vermont, Artachino - toţi cei care au expus în acel Salon al independenţilor, în anul 1896", a menţionat ea.
În ce priveşte expoziţia centrală "Notes on a Landscape", Ioana Ciocan a subliniat că Wim Wealput a avut libertate totală în a alege lucrările, dovedindu-se ulterior că a reperat exact artiştii care sunt foarte apreciaţi şi de către români: Geta Brădescu, Mircea Cantor, Ioana Nemeş, Ionică Grigorescu, Rosenthal, Tonitza, Aman.
"Ce a făcut Wim Wealput a fost să aşeze arta de patrimoniu, arta de tezaur, arta noastră veche, pe care cu toţii o iubim, alături de arta tânără şi foarte tânără", a spus ea.
"Nu este uşor pentru un curator din străinătate, căruia nu îi e familiar contextul local, să facă acest lucru. Şi am vrut să îl fac în deplin respect faţă de istoria ţării. Dar am vrut de asemenea ca această expoziţie să creeze o nouă poveste, despre ceea ce am înţeles şi consider eu că este interesat şi important", a precizat Wealput.
Abordând o perspectivă transistorică asupra peisajului artistic din România, "Notes on a Landscape" cuprinde cinci capitole: "Identitatea fluidului", "Artiştii ca martori", "Artistul hibrid", "Preaiubitul meu Bucureşti", "Decolonizarea sinelui".
Art Safari se desfăşoară în perioada 19 mai -18 iunie şi poate fi vizitat zilnic, între orele 12.00-21.00, cu excepţia zilelor de sâmbătă, când programul este cuprins între orele 12.00-24.00. Evenimentul are loc sub patronajul Primăriei Municipiului Bucureşti, CNR UNESCO şi Federaţiei Europene a Cluburilor UNESCO, Centrelor şi Asociaţiilor. AGERPRES/ (A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu)
Evenimentul şi-a propus să reintroducă şi în acest an în circuitul urban un spaţiu uitat, de astă dată fiind vorba despre Galeriile Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45). Construit după planurile arhitectului interbelic G. M. Cantacuzino, spaţiul a fost igienizat şi reabilitat. Ioana Ciocan, director general Art Safari, a precizat că, la recomandarea arhitecţilor implicaţi în reabilitare, anumite zone au fost păstrate exact aşa cum erau, constituind astfel 'memoria locului'.
"La etajul cinci veţi găsi o zonă lăsată intactă, o memorie a sediului fostei Securităţi, care a activat aici. O zonă conţine o cameră obscură, un fenomen extrem de interesant pe care am hotărât să îl lăsăm exact cum se află, iar alta - o cameră de tortură. (...) Camerele de ascultare au fost transformate în spaţii pentru Luchian, întrucât am păstrat pereţii antifonici, din stejar. Etajul trei este dedicat pavilionului Galeriilor de artă, unde lucrările se pot achiziţiona - este singura zonă din Art Safari unde lucrările se pot achiziţiona- şi la etajul patru este expoziţia noastră centrală "Notes on a Landscape", curatoriată de Wim Waelput, pe care l-am adus din Belgia. La etajul cinci este "The Space", dedicat tinerilor sub 25 de ani, spaţiu pe care Art Safari îl pune la dispoziţia artiştilor care nu sunt reprezentaţi de o galerie şi care sunt la început de carieră", a precizat Ioana Ciocan, în cadrul unei conferinţe de presă.
Adina Renţea, director Pavilion Muzeal Art Safari, cea care a îngrijit expoziţia Luchian, a atras atenţia asupra faptului că în 2016, când s-au împlinit 100 de ani de la moartea artistului, nu a existat în România o mare expoziţie dedicată acestuia. Ea a evidenţiat că au fost împrumutate lucrări de la 20 de muzee din ţară, dar şi din peste 20 de colecţii private, fiind vorba de peste 100 de lucrări semnate de Ştefan Luchian.
"Expoziţia însumează peste 130 de lucrări, acoperă tot universul tematic al operei lui Ştefan Luchian şi prezintă câteva dintre cele mai importante repere artistice ale anului 1896 şi ale artiştilor Vermont, Artachino - toţi cei care au expus în acel Salon al independenţilor, în anul 1896", a menţionat ea.
În ce priveşte expoziţia centrală "Notes on a Landscape", Ioana Ciocan a subliniat că Wim Wealput a avut libertate totală în a alege lucrările, dovedindu-se ulterior că a reperat exact artiştii care sunt foarte apreciaţi şi de către români: Geta Brădescu, Mircea Cantor, Ioana Nemeş, Ionică Grigorescu, Rosenthal, Tonitza, Aman.
"Ce a făcut Wim Wealput a fost să aşeze arta de patrimoniu, arta de tezaur, arta noastră veche, pe care cu toţii o iubim, alături de arta tânără şi foarte tânără", a spus ea.
"Nu este uşor pentru un curator din străinătate, căruia nu îi e familiar contextul local, să facă acest lucru. Şi am vrut să îl fac în deplin respect faţă de istoria ţării. Dar am vrut de asemenea ca această expoziţie să creeze o nouă poveste, despre ceea ce am înţeles şi consider eu că este interesat şi important", a precizat Wealput.
Abordând o perspectivă transistorică asupra peisajului artistic din România, "Notes on a Landscape" cuprinde cinci capitole: "Identitatea fluidului", "Artiştii ca martori", "Artistul hibrid", "Preaiubitul meu Bucureşti", "Decolonizarea sinelui".
Art Safari se desfăşoară în perioada 19 mai -18 iunie şi poate fi vizitat zilnic, între orele 12.00-21.00, cu excepţia zilelor de sâmbătă, când programul este cuprins între orele 12.00-24.00. Evenimentul are loc sub patronajul Primăriei Municipiului Bucureşti, CNR UNESCO şi Federaţiei Europene a Cluburilor UNESCO, Centrelor şi Asociaţiilor. AGERPRES/ (A - autor: Irinela Vişan, editor: Mihai Simionescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.