Bucureşti, 3 mai /Agerpres/ - Pe parcursul ultimului an, mass-media au contribuit semnificativ la radicalizarea discursului public, fenomenul ştirilor false a contaminat şi presa din România, iar protestele din ianuarie - februarie au oferit prilejul unor dezinformări şi manipulări de amploare, se arată în Raportul FreeEx "Libertatea Presei în România 2016 - 2017", prezentat miercuri de ActiveWatch.

"Fenomenul cel mai alarmant este faptul că ştirile sunt concurate de pseudo ştiri şi de minciuni. Ne-am gândit că ar prinde bine să aducem în România persoane care să ne spună ce au făcut în combaterea ştirilor false. De asemenea, un subiect contemporan este discursul instigator la ură. Refugiaţii sunt consideraţi terorişti în foarte multe locuri din lume", a declarat, cu acest prilej, Mircea Toma, preşedintele ActiveWatch.

El a adăugat că numai 40 din peste 130 de sesizări privind instigarea la ură ajung să fie cercetate, dar niciuna dintre acestea nu ajunge în instanţă.

"Au fost raportate de parchete şi de Ministerul de Interne peste 130 de sesizări privind instigările la ură, din acestea au fost cercetate vreo 40 şi nu ajunge niciuna în instanţă. Aceste două lucruri (ştirile false şi instigarea la ură - n.r.) sunt grele şi presupun mobilizare", a spus Mircea Toma.

Potrivit raportului, pe fondul celor două campanii electorale din anul 2016 şi al protestelor antiguvernamentale de la începutul lui 2017, o bună parte mass-media a funcţionat ca instrument de propagandă al unor actori politici, "intoxicând agenda publică cu discursuri partizane, dezinformări flagrante, ameninţări şi instigări, ce au inflamat atmosfera şi aşa extrem de tensionată, care caracterizează în ultimii ani discursul mediatic".

Aceeaşi sursă arată că escaladarea dezinformărilor şi a discursurilor "contondente s-a petrecut cu oblăduirea Consiliului Naţional al Audiovizualului, care a tolerat şi încurajat prin inactivitate şi sancţiuni blânde derapajele televiziunilor de ştiri", în timp ce jurnaliştii au fost "agresaţi, ameninţaţi şi insultaţi de politicieni, persoane publice, reprezentanţi ai autorităţilor, oameni ai legii, protestatari, preoţi şi enoriaşi, suporteri de fotbal".

În 2016, piaţa media românească a crescut cu 10% faţă de anul precedent - creştere care nu s-a reflectat în rezultate financiare mai bune -, ordonanţa "anti-rebate", care reglementa circuitul banilor de publicitate în mass-media, a fost abrogată, iar prin modificarea legislaţiei achiziţiilor publice cumpărarea de timp de emisie sau de produse editoriale direct de la furnizorii de servicii media este exceptată de la prevederile acestui act normativ, conform raportului.

Cât priveşte legislaţia, raportul evidenţiază îmbunătăţirea accesului la informaţiile de interes public (Legea 544/2001), dar critică structurile cu competenţă naţională care "încearcă" să promoveze legi ce permit "supravegherea generalizată cu încălcarea drepturilor fundamentale".

"În ciuda deciziilor Curţii Constituţionale, care au invalidat legislaţia ce promova supravegherea generalizată (...), în 2016 legislaţia privind securitatea cibernetică şi înregistrarea cartelelor pre-pay a fost repusă de autorităţi pe agenda publică", se arată în raport.

Documentul remarcă, în acelaşi timp, evoluţia jurnalismului de calitate, în special în zonele de reportaj şi de investigaţie.

"Revirimentul înregistrat în ultimii ani s-a menţinut, au continuat să apară proiecte noi, iar investigaţiile au reuşit să aibă impact la nivelul agendei publice", se mai precizează în raport.

Raportul FreeEx "Libertatea presei în România" a fost lansat de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, care se sărbătoreşte pe 3 mai. Rapoartele FreeEx, publicate de ActiveWatch, fac o analiză anuală a principalelor evenimente cu impact asupra libertăţii de exprimare şi, în special, în ceea ce priveşte libertatea presei. Acesta este al 18-lea raport publicat de ActiveWatch. AGERPRES/(A, AS - autor: Sorin Peneş, editor: Andreea Rotaru)