REPORTAJ Mureș: O biserică cu arhitectură unică în România, ctitorită la Reghin de cardinalul Alexandru Todea (FOTO)

 •  Cultură
12943 afişări

După 23 de ani de la punerea pietrei de temelie de către cardinalul Alexandru Todea, în prezența unor înalți oficiali de la Vatican, Biserica Greco-Catolică din Reghin, cu o arhitectură avangardistă, unică în România, a fost finalizată, iar de câteva zile în fața impresionantei clădiri a fost amplasată și statuia ctitorului, la 15 ani de la dispariția acestuia.

7667d43f-c4d6-47b1-b275-70e9c1796ec9

Localnicii spun că această biserică unică simbolizează de fapt unicitatea Reghinului în privința catolicismului: înaintea cardinalului Alexandru Todea, cel care a îndurat ani grei de închisoare pentru credința sa, în acest oraș a slujit protopopul Ariton Popa, care a participat la Marea Unire din 1918, dar mai ales primul protopop greco-catolic, Petru Maior (1756-1821), cel care a participat alături de alți reprezentanți ai Școlii Ardelene la redactarea celebrei declarații de emancipare a românilor din Transilvania, Supplex Libellus Valachorum.

Preotul Ignat-Florin Boitoș care slujește în acest nou și unic lăcaș de cult, purtând hramul Adormirea Maicii Domnului, spune că piatra de temelie a edificiului a fost pusă în 1994, când a fost o liturghie de sfințire a locului, la care a participat și cardinalul Alexandru Todea.

La 100 de ani de la nașterea cardinalului și la 10 ani de la moartea sa, în 2012, biserica a fost binecuvântată pentru a se putea sluji în ea, chiar dacă lucrările nu erau încă finalizate.

''Și acum mai avem destule de făcut (...) Construcția a fost foarte scumpă, sumele au fost mari, iar aportul mare a venit din partea bisericilor catolice, multe fonduri au venit din afară cu sprijinul ierarhiei noastre. Cardinalul Todea, apoi succesorul dânsului, mitropolitul Lucian Mureșan, actualul cardinal, s-au ocupat de fondurile necesare pentru construire. Este o structură atipică, mă refer ca și construcție. A fost nevoie de un efort tehnologic și material foarte mare, pentru a o putea finaliza, s-a schimbat și proiectul pe alocuri. Este o construcție modernă, văzută din afară, de la nivelul solului, dar structura este bizantină, fiindcă biserica are formă de cruce văzută de sus. Este o unitate a gândirii. Are abside, are iconostas, pictura este bizantină. A fost un proiect aprobat în 1994, al unui profesor universitar de la Cluj'', a arătat preotul Ignat-Florin Boitoș.

Acesta a spus că a ajuns preot la Reghin în 1995 și crede că trimiterea sa în acest oraș s-a datorat în special primei sale profesii, aceea de inginer electromecanic, care i-a folosit din plin pentru realizarea îndrăznețului proiect.

''Am și lucrat ca inginer electromecanic aproape 20 de ani, probabil mai marii bisericii au vrut să se 'folosească' și de partea tehnică a mea pentru a duce la bun sfârșit proiectul. Proiectul a fost pe alocuri schimbat, inițial acoperișul era prevăzut să fie construit din beton, care însemna o descărcare foarte mare de forță pe cele patru colțuri. S-au făcut probe de materiale și s-a renunțat la acoperiș din beton și pereți din sticlă și s-a adoptat această structură metalică, care este foarte ușor calculabilă, fiind de patru ori mai ușoară și mai rezistentă. Faptul că am zidit și am redus din suprafața vitrată face că greutatea acoperișului să se descarce și prin acest ziduri, nu doar pe colțuri. Precum vedeți, nu există niciun stâlp de sprijin în biserică deși avem 500 mp pentru credincioși, 250 de locuri pe bănci, plus corul. Nu știu să existe o biserică în România construită în acest stil, deși există foarte multe biserici noi, moderne. Nu vreau să se uite faptul că preasfințitul Virgil de la Oradea ne-a sprijinit foarte mult la construirea iconostasului și apoi a susținut material pictura. Pictorul este de la Cluj, Marian Furtună, și are un har deosebit. Singur și destul de rapid a obținut proporțiile, a lucrat singur. Tematica picturii este 'Viața Mântuitorului' legată de hramul Adormirea Maicii Domnului. Când intrați într-o biserică, icoana din dreapta iconostasului este icoana hramului'', a afirmat preotul Boitoș.

Pictura din biserică, terminată în acest an, prezintă culori mai calde și luminoase decât în alte biserici, acestea fiind accentuate de luminatorul de pe bolta bisericii și de lumina care intră din belșug pe ferestrele de mari dimensiuni. Artistul plastic Marian Furtună a folosit culori mai deschise decât cele care apar în picturile clasice cu scene religioase, mult mai calde, în care predomină nuanțele de crem, auriu și alb.

Preotul Ignat-Florin Boitoș a spus că uneori are momente în care se simte oarecum copleșit de importanța predecesorilor săi, începând cu Petru Maior și terminând cu cardinalul Todea, față de care are un respect deosebit, considerându-i '"oameni de o mare acoperire spirituală'".

''Nu e ușor și îți dă emoție faptul că știi că ești urmașul unor oameni valoroși. Să nu uităm că înaintea cardinalului Todea la Reghin a slujit Petru Maior, primul protopop greco-catolic, apoi protopopul Ariton Popa, care a participat și la Marea Unire. Din 1964, de când s-a întors din închisoare, Alexandru Todea a condus biserica pe ascuns, tot pe ascuns a fost ridicat la rang de episcop. A fost episcopul și mitropolitul Bisericii Greco-Catolice. Cardinalul Todea este inegalabil, noi încercăm să îl slujim pe Iisus cât mai aproape de modul în care slujea cardinalul, dar suntem nevrednici, prea temporari suntem. Am marele noroc că lucrez cu oamenii cu care a lucrat cardinalul, dar, din păcate, sunt tot mai puțini, sunt chemați și ei la Domnul. Bucuria mea e că deși este o biserică mare, iar orașul destul de mic, e arhiplină în sărbători, iar duminica scaunele sunt ocupate, avem peste 250 de persoane care participă la sfânta Liturghie'', a precizat preotul.

Pentru ca oamenii să nu uite cine a ctitorit această biserică unică, de câteva zile în fața clădirii a fost amplasată o statuie de mari dimensiuni înfățișându-l pe cardinalul Todea în timp ce se roagă.

''Credincioșii îi spun catedrală — nu este catedrală, catedrala este cea în care își are sediul un episcop. Cardinalul Todea este cel care a început această biserică, dar este legată de existența comunității și nu putea să se roage pentru noi decât cardinalul Todea. Mulajul statuii a fost realizat de sculptorul reghinean Simion Moldovan și s-a turnat în bronz la Sovata, soclul din granit masiv este făcut la Miercurea Ciuc. Statuia era gata de o lună, dar am avut lipsă de fonduri și de aceea am întârziat un pic. Statuia are 2,75 metri plus soclul de 80 centimetri, este așezată în fața bisericii căreia i-a pus piatra de temelie. Este o reîntoarcere a cardinalului și sub forma aceasta, fiindcă în suflete îl avem tot timpul. Sperăm ca sfințirea bisericii să se facă în acest an, dar cardinalul Lucian Mureșan va spune când și sub ce formă se va face'', a mai spus preotul Ignat-Florin Boitoș.

Oamenii care lucrează cu preotul Boitoș îl înțeleg atunci când acesta spune că se simte oarecum copleșit de importanța predecesorilor săi, fiindcă Alexandru Todea a fost al doilea cardinal al României, după mentorul său Iuliu Hossu — acesta a fost făcut cardinal in pectore (termen folosit de Biserica Catolică care prevede posibilitatea ca papa să aleagă cardinali secreți), în 28 aprilie 1969, de către Papa Paul al VI-lea, pentru a-l feri de neplăceri în vremea comunismului.

La căpătâiul cardinalului Iuliu Hossu, atunci când acesta și-a dat ultima suflare, în 28 mai 1970, la București, s-a aflat episcopul Alexandru Todea, cel care avea să devină cardinal în 1991. Relația dintre Alexandru Todea și Iuliu Hossu — cel care a citit la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918,  proclamația de unire a Transilvaniei cu Regatul României — a fost veche: în 1938, în timp ce Todea era student în anul al IV-lea de Teologie, a fost hirotonit diacon, la Roma, chiar de către Iuliu Hossu, pe atunci episcop de Cluj-Gherla.

Cardinalul Alexandru Todea s-a născut la 5 iunie 1912, la Teleac, sat în comuna Gorneși din județul Mureș, fiind al 13-lea din cei 16 copii ai familiei de țărani Gheorghe și Maria Todea. A studiat la Reghin, Blaj și Roma, iar după suprimarea Bisericii Greco-Catolice în 1948 de către comuniști a continuat să-i păstorească pe credincioșii greco-catolici aflați sub persecuție.

La 19 noiembrie 1950 a fost consacrat episcop greco-catolic în clandestinitate, iar în 31 ianuarie 1951 a fost arestat de comuniști și ulterior condamnat la muncă silnică pe viață. A stat închis aproape 16 ani, inclusiv la Sighet, fiind eliberat în 1964, odată cu grațierea deținuților politici.

După căderea regimului comunist și recunoașterea oficială a Bisericii Greco-Catolice, Todea a devenit mitropolit, fiind apoi făcut Cardinal al Bisericii Catolice de către Papa Ioan Paul al II-lea la data de 29 iunie 1991. Din 11 decembrie 1992 a devenit membru de onoare al Academiei Române.

Alexandru Todea s-a stins din viață în 22 mai 2002, la Târgu Mureș și este înmormântat în Catedrala Arhiepiscopală ''Sfânta Treime'' din Blaj.

AGERPRES / (A — Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Gabriela Badea)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Cultură

Cele mai citite din Cultură

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres