COD GALBEN: 24-06-2025 ora 10 Intre 24 iunie, ora 10 – 25 iunie, ora 10 se va semnala caniculă și disconfort termic COD GALBEN: 24-06-2025 ora 10 Intre 25 iunie, ora 10 – 26 iunie, ora 10 se va semnala val de căldură, caniculă și disconfort termic
Cernăuţi, 3 apr /Agerpres/ - Trimisul special AGERPRES, Gina Ştefan, transmite: Masacrul de la Fântâna Albă, comis în data de 1 aprilie 1941, când peste 3.000 de români au fost ucişi de grănicerii sovietici, întrucât vroiau să treacă graniţa în România după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică, a fost analizat vineri, de reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice din România şi Ucraina, în cadrul unui eveniment organizat de Centrul de Studii Româneşti, din cadrul Universităţii din Cernăuţi, în parteneriat cu Asociaţia Convergenţe Europene.
Profesori universitari, cercetători, urmaşi ai victimelor dar şi oameni politici au vorbit despre contextul istoric în care a avut loc tragedia de la Fântâna Albă, au prezentat mărturii ale martorilor şi au punctat atât importanţa unui dialog comun româno-ucrainean pe această temă, cât şi necesitatea aprofundării cercetărilor ştiinţifice de calitate, astfel încât să se afle cu exactitate numărul victimelor, numele acestora, dar şi cine se face vinovat de această tragedie despre care 'există mai multe întrebări decât răspunsuri'.
Directoarea Centrului de Studii Româneşti, Liubov Melniciuc, a arătat că această manifestare se află la a doua ediţie şi are rolul atât de a-i comemora pe cei care au murit în pădurea de la Varniţa, fără să fi avut nicio vină, cât şi de a aduce acest subiect în atenţia publicului larg, pentru a nu permite ca astfel de drame să se mai repete.
Consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, a punctat faptul că regimul comunist a avut consecinţe negative în memoria oamenilor, atât în România şi în Ucraina, şi consideră că este important ca membrii comunităţii academice din cele două ţări să se întâlnească pentru a avea un dialog punctual, axat pe tragediile din istoria noastră comună.
Diplomatul româm a amintit de faptul că, în ultima perioadă, subiectul masacrului de la Fântâna Albă capătă vizibilitate: a crescut numărul cercetătorilor care aleg să scrie articole ştiinţifice pe această temă, mai mulţi tineri din Cernăuţi au avut iniţiativa de a distribui în spaţiile publice materiale cu informaţii despre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 76 ani, în timp ce reprezentanţii României la Bruxelles au făcut cunoscută această tragedie colegilor lor din celelalte ţări europene.
Profesorul universitar Serghei Hakman, doctor în istorie, a vorbit de contextul geopolitic în care s-a petrecut masacrul de la Fântana Albă după anexarea din 1940, atunci când 'frontiera s-a schimbat cu sânge', iar familii întregi s-au trezit în alt stat, unde nu cunoşteau limba, iar oamenii au fost despărţiţi de rude şi de prieteni printr-o 'cruzime fără seamăn a bolşevicilor'.
În timpul dezbaterilor s-a punctat, în repetate rânduri, că încercarea românilor de a trece graniţa la 1 aprilie 1941 a fost provocată de serviciile speciale sovietice, pentru a micşora rândurile populaţiei pro-române din zonă.
La acea dată, o coloană de câteva mii de români care aflaseră că pe 1 aprilie 'se deschid graniţele' către România au pornit spre noua frontieră purtând un steag alb, semn că mişcarea era paşnică, dar şi icoane şi prapuri din biserică. Când au ajuns la Varniţa, au fost somaţi de grănicerii sovietici să se oprească şi, pentru că nu au făcut-o, au fost seceraţi cu mitralierele. Numărul victimelor nu se cunoaşte nici până acum, dar mărturiile sunt cutremurătoare: apa Siretului era roşie, numărul trupurilor aruncate în gropile comune era foarte mare, iar pământul se cutremura căci o parte dintre cei aruncaţi sub pământ erau răniţi, încă în viaţă.
'Nu putem vorbi de o cifră exactă, dar au fost foarte multe victime, îngropate în mai multe gropi comune. Unii oameni au fost îngropaţi de vii şi s-a turnat peste ei var nestins, pentru a le provoca dureri şi mai mari', a spus cercetătorul Serghei Hakman.
El a vorbit şi de alte încercări de a trece graniţa în România, cum a fost cea de la Lunca, din februarie 1941, când sute de români au fost ucişi de grănicerii sovietici şi aruncaţi în mai multe gropi comune.
Profesorul Hakman a ţinut să sublinieze că în aceste tragedii au existat atât călăi, cât şi oameni care şi-au riscat viaţa pentru a salva victimele şi că pentru aceste evenimente nu trebuie învinuit un popor întreg.
'Noi trebuie să definim că au fost cei care au omorât şi au fost cei care au salvat, câteodată cu preţul propriei vieţi. Şi asta e o lecţie pentru noi toţi, că o persoană în orice situaţie trebuie să rămână om şi asta trebuie să ducem mai departe pentru generaţiile viitoare. Fiindcă nu sunt vinovate popoarele, sunt vinovaţi anumiţi politicieni şi un anumit regim care face să-i susţină pe aceşti politicieni şi această purtare neomenească faţă de alţi oameni', a declarat profesorul universitar Serghe Hakman.
Pofesorul Ilie Popescu, doctor în filologie, al cărui tată a fost arestat la Fântana Albă în drum spre graniţă şi, ulterior, condamnat la moarte, spune că este greu să vorbeşti despre evenimentele de atunci, pentru că este ca şi cum ai deschide o rană cicatrizată, 'dar acest lucru este necesar pentru ca să se afle adevărul şi astfel de tragedii să nu se mai repete'. Despre victime, Ilie Popescu a spus că nu se cunoaşte numărul exact, dar a precizat că 'au fost foarte multe pentru că există mărturii ale persoanelor care au văzut camioane întregi încărcate cu cadavre, care au fost aruncate în râpe'.
După arestarea tatălui său, profesorul Ilie Popescu a fost deportat alături de mama sa şi cei cei şapte fraţi în Kazahstan, unde a trăit un calvar înfiorător, de care îşi aduce aminte cu durere. Despre drama românilor bucovineni, care au suferit în timpul regimului sovietic, a scris mai multe cărţi, iar în memoria victimelor a ridicat mai multe cruci şi spune că 'istoria trebuie scrisă nu doar cu pană, ci şi în piatră, pe veşnicie'.
'Noi facem ca piatra să plângă pentru generaţiile care vin, dar şi pentru generaţiile care au trecut prin acest calvar', a spus prof. Ilie Popescu, care a avertizat că 'istoria se repetă într-un fel', iar oamenii se tem şi acum, după atâţia ani.
La eveniment a fost prezent şi Petro Semenovici Chirstiuc, autorul unei cărţi intitulate 'Ghiocei însângeraţi', în care a adunat mărturiile celor care au supravieţuit masacrului sau care au fost martori ai acestui eveniment şi în care sunt prezentate şi câteva documente istorice despre tragedie.
Acesta a precizat că a studiat arhivele şi a încercat să obţină informaţii şi de la Moscova, dar i s-a răspuns că 'documentele despre acest moment sunt şi astăzi secrete, ceea ce arată că această acţiune a fost planificată acolo şi gândită din timp'. Şi el crede că 'este foarte posibil să fi fost o provocare, pentru a fi eliminată populaţia pro-română' din Bucovina recent anexată după tratatul secret Ribbentrop-Molotov. De altfel, Petro Semenovici Chirstiuc a subliniat că, înainte cu două luni, mai mulţi agitatori au umblat prin satele din valea Siretului şi au anunţat că pe 1 aprilie 1941 se deschide graniţa cu România, acesta fiind motivul pentru care coloana celor ce doreau a se refugia în România a fost atât de numeroasă , respectiv peste 5000 de persoane documentate la trecerea prin Hliboca, din care victime au căzut peste 3000.
Întâmplarea face că, în cartea prezentată vineri, Petro Semenovici Chirstiuc a publicat ordinul de executare a tatălui profesorului Ilie Popescu, alături de care a stat la masa rotundă organizată la Universitatea de la Cernăuţi.
La rândul său, preşedintele Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi, Petru Grior, a prezentat 'Cartea Durerii. Volumul V', în care este descris, pe baza documentelor de arhivă, calvarul prin care au trecut românii bucovineni în perioada stalinistă.
El a ţinut să puncteze că nu se ştie câte gropi comune au fost la Fântâna Albă întrucât nu există mărturii exacte, iar numărul victimelor nu se va cunoaşte niciodată dacă nu se vor face cercetări şi nu vor fi deshumaţi cei ucişi.
Şi col. Nicolae Nicolovici, din România, care a activat în sectoarele de frontieră înainte de 1989, a vorbit despre faptul că masacrul de la Fântâna Albă a fost pregătit, că s-au săpat gropile comune dinainte şi a subliniat că 'dacă arhivele sunt secrete, singura modalitate este să se facă deshumarea victimelor'.
Un lector universitar de la catedra de istorie a Universităţii din Cernăuţi a propus iniţierea unei colaborări dintre comunităţile ştiinţifice din România şi Ucraina, pentru cercetarea evenimentelor din urmă cu 76 ani şi a spus că studenţii de la arheologie, secţia istorie ar putea face practică la săpături, pentru a se găsi gropile comune în care au fost îngropate victimele de la Fântâna Albă.
'Trecerea de la Fântâna Albă a fost provocată. (...) Românii bucovineni au fost împuşcaţi pentru că au devenit cetăţeni sovietici după anexarea din 1940 şi au intrat sub incidenţa legii din 9 iunie 1935, emisă în vremea regimului lui Stalin, prin care cei care treceau ilegal frontiera erau consideraţi trădători şi erau condamnaţi la moarte', a explicat profesorul ucrainean.
Şi Natalia Striciuc, lector universitar la catedra de Ştiinţe politice şi administraţie publică, a arătat că ceea ce s-a întâmplat în perioada totalitară reprezintă o traumă care se răsfrânge asupra generaţiilor viitoare şi crede că 'ar trebui să fie editate manuale pentru elevi, prin efortul comun al istoricilor români şi ucraineni'.
Prezent la eveniment, parlamentarul român Eugen Tomac le-a spus celor prezenţi că în România se cunosc foarte puţine lucruri despre drama de la Fântâna Albă şi consideră că trebuie să existe o colaborare între cercetătorii români şi ucraineni pentru a se prezenta un tablou exact a ceea ce s-a întâmplat atunci. El şi-a amintit că nici fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, al cărui consilier a fost, nu ştia despre ce s-a întâmplat la Fântâna Albă, la fel ca şi foştii săi colegi, absolvenţi de Istorie, care aveau puţine informaţii despre tragedia de la 1 aprilie 1941.
'Cred că lucrurile pot fi mult mai consolidate între statele noastre dacă va exista o colaborare bilaterală la nivel de cercetare pentru a prezenta din punct de vedere ştiinţific un tablou cât mai exact a ceea ce s-a întâmplat atunci, cu cifre exacte, cu nume exacte, cu cine a dat ordinul şi tot ceea ce ţine de decizia criminală care s-a dat atunci', a spus Eugen Tomac.
Acesta a amintit că în România s-au făcut doi paşi importanţi pentru aflarea adevărului, respectiv declararea de către Parlament a zilei de 1 aprilie drept 'Ziua comemorării victimelor de la Fântâna Albă şi comemorării tuturor celor care şi-au pierdut viaţa în gulagurile sovietice' şi crearea unei comisii parlamentare care va elabora un raport în care se va recomanda instituţiilor de cercetare începerea unui dialog între cele două state, pentru adoptarea unei poziţii comune pe acest subiect.
'Eu cred că aceste tragedii nu au nici naţionalitate, nici culoare politică sau un alt interes, ci ele sunt evenimente care marchează puternic cele două state şi ar trebui să avem un dialog cât mai strâns, pentru a aduce un omagiu la nivel de ţări cu privire la această tragedie, care s-a petrecut în Bucovina', a spus Eugen Tomac.
Acesta a mai precizat că va propune, în cadrul comisiei, ca preşedintele României şi cel al Ucrainei să comemoreze împreună anul viitor victimele masacrului de la Fântâna Albă, la Memorialul din pădurea Varniţa.
'Eu, în cadrul comisiei, voi propune ca cei doi preşedinţi, preşedintele Ucrainei şi preşedintele României, anul viitor să vină de 1 aprilie aici, la Fântâna Albă, să aducă un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa. Cred că este foarte importat să dăm aceste mesaje de solidaritate şi de compasiune faţă de cei care în chinuri cutremurătoare şi-au pierdut viaţa. Cred că în lumina a ceea ce se întâmplă astăzi e nevoie de un mesaj puternic din partea ambelor state, trebuie să învăţăm din erorile trecutului şi dacă vom discuta mai mult şi mai deschis despre drama celor care au avut de suferit în perioada sovietică, în mod clar societatea va privi cu alţi ochi orice provocare', a arătat Tomac.
Evenimentul de la Universitatea din Cernăuţi a fost organizat de Centrul de Studii Româneşti, Asociaţia Convergenţe Europene din Bucureşti, Institutul pentru Democratizare şi Dezvoltare din Cernăuţi, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi.
Victimele masacrului de la Fântâna Albă, niciodată recunoscut de autorităţile ruse, vor fi comemorate sâmbătă chiar la Memorialul din pădurea Varniţa, în cadrul unui eveniment organizat de comunitatea românească din Bucovina de Nord, cu sprijinul autorităţii raionale, la care Institutul Cultural Român şi Consulatul General al României la Cernăuţi sunt parteneri. AGERPRES
Profesori universitari, cercetători, urmaşi ai victimelor dar şi oameni politici au vorbit despre contextul istoric în care a avut loc tragedia de la Fântâna Albă, au prezentat mărturii ale martorilor şi au punctat atât importanţa unui dialog comun româno-ucrainean pe această temă, cât şi necesitatea aprofundării cercetărilor ştiinţifice de calitate, astfel încât să se afle cu exactitate numărul victimelor, numele acestora, dar şi cine se face vinovat de această tragedie despre care 'există mai multe întrebări decât răspunsuri'.
Directoarea Centrului de Studii Româneşti, Liubov Melniciuc, a arătat că această manifestare se află la a doua ediţie şi are rolul atât de a-i comemora pe cei care au murit în pădurea de la Varniţa, fără să fi avut nicio vină, cât şi de a aduce acest subiect în atenţia publicului larg, pentru a nu permite ca astfel de drame să se mai repete.
Consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, a punctat faptul că regimul comunist a avut consecinţe negative în memoria oamenilor, atât în România şi în Ucraina, şi consideră că este important ca membrii comunităţii academice din cele două ţări să se întâlnească pentru a avea un dialog punctual, axat pe tragediile din istoria noastră comună.
Diplomatul româm a amintit de faptul că, în ultima perioadă, subiectul masacrului de la Fântâna Albă capătă vizibilitate: a crescut numărul cercetătorilor care aleg să scrie articole ştiinţifice pe această temă, mai mulţi tineri din Cernăuţi au avut iniţiativa de a distribui în spaţiile publice materiale cu informaţii despre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 76 ani, în timp ce reprezentanţii României la Bruxelles au făcut cunoscută această tragedie colegilor lor din celelalte ţări europene.
Profesorul universitar Serghei Hakman, doctor în istorie, a vorbit de contextul geopolitic în care s-a petrecut masacrul de la Fântana Albă după anexarea din 1940, atunci când 'frontiera s-a schimbat cu sânge', iar familii întregi s-au trezit în alt stat, unde nu cunoşteau limba, iar oamenii au fost despărţiţi de rude şi de prieteni printr-o 'cruzime fără seamăn a bolşevicilor'.
În timpul dezbaterilor s-a punctat, în repetate rânduri, că încercarea românilor de a trece graniţa la 1 aprilie 1941 a fost provocată de serviciile speciale sovietice, pentru a micşora rândurile populaţiei pro-române din zonă.
La acea dată, o coloană de câteva mii de români care aflaseră că pe 1 aprilie 'se deschid graniţele' către România au pornit spre noua frontieră purtând un steag alb, semn că mişcarea era paşnică, dar şi icoane şi prapuri din biserică. Când au ajuns la Varniţa, au fost somaţi de grănicerii sovietici să se oprească şi, pentru că nu au făcut-o, au fost seceraţi cu mitralierele. Numărul victimelor nu se cunoaşte nici până acum, dar mărturiile sunt cutremurătoare: apa Siretului era roşie, numărul trupurilor aruncate în gropile comune era foarte mare, iar pământul se cutremura căci o parte dintre cei aruncaţi sub pământ erau răniţi, încă în viaţă.
'Nu putem vorbi de o cifră exactă, dar au fost foarte multe victime, îngropate în mai multe gropi comune. Unii oameni au fost îngropaţi de vii şi s-a turnat peste ei var nestins, pentru a le provoca dureri şi mai mari', a spus cercetătorul Serghei Hakman.
El a vorbit şi de alte încercări de a trece graniţa în România, cum a fost cea de la Lunca, din februarie 1941, când sute de români au fost ucişi de grănicerii sovietici şi aruncaţi în mai multe gropi comune.
Profesorul Hakman a ţinut să sublinieze că în aceste tragedii au existat atât călăi, cât şi oameni care şi-au riscat viaţa pentru a salva victimele şi că pentru aceste evenimente nu trebuie învinuit un popor întreg.
'Noi trebuie să definim că au fost cei care au omorât şi au fost cei care au salvat, câteodată cu preţul propriei vieţi. Şi asta e o lecţie pentru noi toţi, că o persoană în orice situaţie trebuie să rămână om şi asta trebuie să ducem mai departe pentru generaţiile viitoare. Fiindcă nu sunt vinovate popoarele, sunt vinovaţi anumiţi politicieni şi un anumit regim care face să-i susţină pe aceşti politicieni şi această purtare neomenească faţă de alţi oameni', a declarat profesorul universitar Serghe Hakman.
Pofesorul Ilie Popescu, doctor în filologie, al cărui tată a fost arestat la Fântana Albă în drum spre graniţă şi, ulterior, condamnat la moarte, spune că este greu să vorbeşti despre evenimentele de atunci, pentru că este ca şi cum ai deschide o rană cicatrizată, 'dar acest lucru este necesar pentru ca să se afle adevărul şi astfel de tragedii să nu se mai repete'. Despre victime, Ilie Popescu a spus că nu se cunoaşte numărul exact, dar a precizat că 'au fost foarte multe pentru că există mărturii ale persoanelor care au văzut camioane întregi încărcate cu cadavre, care au fost aruncate în râpe'.
După arestarea tatălui său, profesorul Ilie Popescu a fost deportat alături de mama sa şi cei cei şapte fraţi în Kazahstan, unde a trăit un calvar înfiorător, de care îşi aduce aminte cu durere. Despre drama românilor bucovineni, care au suferit în timpul regimului sovietic, a scris mai multe cărţi, iar în memoria victimelor a ridicat mai multe cruci şi spune că 'istoria trebuie scrisă nu doar cu pană, ci şi în piatră, pe veşnicie'.
'Noi facem ca piatra să plângă pentru generaţiile care vin, dar şi pentru generaţiile care au trecut prin acest calvar', a spus prof. Ilie Popescu, care a avertizat că 'istoria se repetă într-un fel', iar oamenii se tem şi acum, după atâţia ani.
La eveniment a fost prezent şi Petro Semenovici Chirstiuc, autorul unei cărţi intitulate 'Ghiocei însângeraţi', în care a adunat mărturiile celor care au supravieţuit masacrului sau care au fost martori ai acestui eveniment şi în care sunt prezentate şi câteva documente istorice despre tragedie.
Acesta a precizat că a studiat arhivele şi a încercat să obţină informaţii şi de la Moscova, dar i s-a răspuns că 'documentele despre acest moment sunt şi astăzi secrete, ceea ce arată că această acţiune a fost planificată acolo şi gândită din timp'. Şi el crede că 'este foarte posibil să fi fost o provocare, pentru a fi eliminată populaţia pro-română' din Bucovina recent anexată după tratatul secret Ribbentrop-Molotov. De altfel, Petro Semenovici Chirstiuc a subliniat că, înainte cu două luni, mai mulţi agitatori au umblat prin satele din valea Siretului şi au anunţat că pe 1 aprilie 1941 se deschide graniţa cu România, acesta fiind motivul pentru care coloana celor ce doreau a se refugia în România a fost atât de numeroasă , respectiv peste 5000 de persoane documentate la trecerea prin Hliboca, din care victime au căzut peste 3000.
Întâmplarea face că, în cartea prezentată vineri, Petro Semenovici Chirstiuc a publicat ordinul de executare a tatălui profesorului Ilie Popescu, alături de care a stat la masa rotundă organizată la Universitatea de la Cernăuţi.
La rândul său, preşedintele Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi, Petru Grior, a prezentat 'Cartea Durerii. Volumul V', în care este descris, pe baza documentelor de arhivă, calvarul prin care au trecut românii bucovineni în perioada stalinistă.
El a ţinut să puncteze că nu se ştie câte gropi comune au fost la Fântâna Albă întrucât nu există mărturii exacte, iar numărul victimelor nu se va cunoaşte niciodată dacă nu se vor face cercetări şi nu vor fi deshumaţi cei ucişi.
Şi col. Nicolae Nicolovici, din România, care a activat în sectoarele de frontieră înainte de 1989, a vorbit despre faptul că masacrul de la Fântâna Albă a fost pregătit, că s-au săpat gropile comune dinainte şi a subliniat că 'dacă arhivele sunt secrete, singura modalitate este să se facă deshumarea victimelor'.
Un lector universitar de la catedra de istorie a Universităţii din Cernăuţi a propus iniţierea unei colaborări dintre comunităţile ştiinţifice din România şi Ucraina, pentru cercetarea evenimentelor din urmă cu 76 ani şi a spus că studenţii de la arheologie, secţia istorie ar putea face practică la săpături, pentru a se găsi gropile comune în care au fost îngropate victimele de la Fântâna Albă.
'Trecerea de la Fântâna Albă a fost provocată. (...) Românii bucovineni au fost împuşcaţi pentru că au devenit cetăţeni sovietici după anexarea din 1940 şi au intrat sub incidenţa legii din 9 iunie 1935, emisă în vremea regimului lui Stalin, prin care cei care treceau ilegal frontiera erau consideraţi trădători şi erau condamnaţi la moarte', a explicat profesorul ucrainean.
Şi Natalia Striciuc, lector universitar la catedra de Ştiinţe politice şi administraţie publică, a arătat că ceea ce s-a întâmplat în perioada totalitară reprezintă o traumă care se răsfrânge asupra generaţiilor viitoare şi crede că 'ar trebui să fie editate manuale pentru elevi, prin efortul comun al istoricilor români şi ucraineni'.
Prezent la eveniment, parlamentarul român Eugen Tomac le-a spus celor prezenţi că în România se cunosc foarte puţine lucruri despre drama de la Fântâna Albă şi consideră că trebuie să existe o colaborare între cercetătorii români şi ucraineni pentru a se prezenta un tablou exact a ceea ce s-a întâmplat atunci. El şi-a amintit că nici fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, al cărui consilier a fost, nu ştia despre ce s-a întâmplat la Fântâna Albă, la fel ca şi foştii săi colegi, absolvenţi de Istorie, care aveau puţine informaţii despre tragedia de la 1 aprilie 1941.
'Cred că lucrurile pot fi mult mai consolidate între statele noastre dacă va exista o colaborare bilaterală la nivel de cercetare pentru a prezenta din punct de vedere ştiinţific un tablou cât mai exact a ceea ce s-a întâmplat atunci, cu cifre exacte, cu nume exacte, cu cine a dat ordinul şi tot ceea ce ţine de decizia criminală care s-a dat atunci', a spus Eugen Tomac.
Acesta a amintit că în România s-au făcut doi paşi importanţi pentru aflarea adevărului, respectiv declararea de către Parlament a zilei de 1 aprilie drept 'Ziua comemorării victimelor de la Fântâna Albă şi comemorării tuturor celor care şi-au pierdut viaţa în gulagurile sovietice' şi crearea unei comisii parlamentare care va elabora un raport în care se va recomanda instituţiilor de cercetare începerea unui dialog între cele două state, pentru adoptarea unei poziţii comune pe acest subiect.
'Eu cred că aceste tragedii nu au nici naţionalitate, nici culoare politică sau un alt interes, ci ele sunt evenimente care marchează puternic cele două state şi ar trebui să avem un dialog cât mai strâns, pentru a aduce un omagiu la nivel de ţări cu privire la această tragedie, care s-a petrecut în Bucovina', a spus Eugen Tomac.
Acesta a mai precizat că va propune, în cadrul comisiei, ca preşedintele României şi cel al Ucrainei să comemoreze împreună anul viitor victimele masacrului de la Fântâna Albă, la Memorialul din pădurea Varniţa.
'Eu, în cadrul comisiei, voi propune ca cei doi preşedinţi, preşedintele Ucrainei şi preşedintele României, anul viitor să vină de 1 aprilie aici, la Fântâna Albă, să aducă un omagiu celor care şi-au pierdut viaţa. Cred că este foarte importat să dăm aceste mesaje de solidaritate şi de compasiune faţă de cei care în chinuri cutremurătoare şi-au pierdut viaţa. Cred că în lumina a ceea ce se întâmplă astăzi e nevoie de un mesaj puternic din partea ambelor state, trebuie să învăţăm din erorile trecutului şi dacă vom discuta mai mult şi mai deschis despre drama celor care au avut de suferit în perioada sovietică, în mod clar societatea va privi cu alţi ochi orice provocare', a arătat Tomac.
Evenimentul de la Universitatea din Cernăuţi a fost organizat de Centrul de Studii Româneşti, Asociaţia Convergenţe Europene din Bucureşti, Institutul pentru Democratizare şi Dezvoltare din Cernăuţi, cu sprijinul Consulatului General al României la Cernăuţi.
Victimele masacrului de la Fântâna Albă, niciodată recunoscut de autorităţile ruse, vor fi comemorate sâmbătă chiar la Memorialul din pădurea Varniţa, în cadrul unui eveniment organizat de comunitatea românească din Bucovina de Nord, cu sprijinul autorităţii raionale, la care Institutul Cultural Român şi Consulatul General al României la Cernăuţi sunt parteneri. AGERPRES
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.