COD GALBEN: 16-01-2018 ora 12 Intre 16 ianuarie, ora 17 - 17 ianuarie, ora 20 se va semnala 16 ianuarie, ora 12 – 17 ianuarie, ora 20Fenomene vizate COD GALBEN: 17-01-2018 Intre 01:00 si 02:00 se va semnala precipitatii mixte care local favorizeaza depunerea de polei in Județul Satu Mare;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 19 mar /Agerpres/ - Actualul Colegiu Naţional de Arte "Dinu Lipatti", înfiinţat în 1945, a fost primul liceu de muzică din România, în anul 1990 primind numele celebrului pianist şi compozitor român, de la a cărui naştere se împlinesc, pe 19 martie, o sută de ani.

Într-un interviu acordat AGERPRES, directorul colegiului, Florian Nemeş, a vorbit despre absolvenţii acestei instituţii de învăţământ, nume ilustre pe scena muzicală naţională şi internaţională, dar şi despre câţiva dintre marii pedagogi care i-au îndrumat.

Elevii colegiului, cei care doresc să facă performanţă, studiază chiar şi şapte-opt ore pe zi, dar nu este vorba despre o suprasolicitare, atunci când lucrurile sunt făcute cu plăcere, a mărturisit Florian Nemeş. De asemenea, la secţiile cu profil artistic, colegiul obţine în fiecare an între 60-70 de premii la olimpiadele naţionale, situându-se astfel pe un detaşat loc întâi între liceele şi şcolile de artă din ţară.


AGERPRES: Un număr important de elevi ai Colegiului Naţional de Arte "Dinu Lipatti" îşi continuă studiile în conservatoare de muzică din Europa şi SUA, mulţi dintre ei ajungând să facă parte din orchestre simfonice prestigioase. Care este secretul pregătirii lor?

Florian Nemeş: Nu este un singur secret, este vorba de respectarea unor parametri fundamentali în evoluţia acestor copii. E vorba de selecţia aptitudinală, de competiţia permanentă în care ei intră şi de performanţă, în ultimă instanţă. Iar această performanţă, pe care foarte mulţi dintre ei o ating, le permite să acceseze burse şi să fie şcolarizaţi, în general, în învăţământul superior la diverse academii, colegii, conservatoare renumite din Statele Unite şi din Europa. Chiar recent avem două nume - pe lângă zeci şi poate sute de alte nume înregistrate pe parcursul anilor: Luca Rusu, pianist, şi Pavel Brigitta, de asemenea, pianistă. Ei sunt acceptaţi din acest an şcolar la Academia Regală din Glasgow, o instituţie extrem de cunoscută, de notorietate în spaţiul european artistic. De asemenea, avem o cântăreaţă, o soprană de mare calitate, se numeşte Daniela Popescu, recent admisă la Royal College din Londra. Lista este fabuloasă în ultimii ani.

AGERPRES: Dintre cei peste 5.000 de absolvenţi ai colegiului, mai mult de 300 sunt nume cunoscute pe scena muzicală naţională şi internaţională. Puteţi aminti câteva dintre aceste nume? Mai ţineţi legătură cu unii dintre aceşti absolvenţi?

Florian Nemeş: Vorbim de Angela Gheorghiu, Gheorghe Zamfir, Ileana Cotrubaş, iar lista poate continua cu Dan Iordăchescu, Iosif Conta... Aş menţiona, de asemenea, elemente care ţin de istoria acestui colegiu, de vreo 70 de ani. Să ne gândim la maestrul Elenescu. Putem vorbi de nume extrem de bine cotate şi de cunoscute în spaţiul artistic european, şi nu numai. Este vorba de Christian Badea, care a fost mult timp dirijor la Metropolitan Opera din New York, acum este la Opera din Sydney. El a fost, la un moment dat, student la Conservatorul Regal din Belgia, la Bruxelles, şi de asemenea la renumita academie Juilliard din Statele Unite. Alte nume notorii sunt: Camil Marinescu, Şerban Lupu. Năsturică Lorenz este concertmaistru de-o viaţă la Filarmonica din Munchen, apreciat teribil, o perioadă foarte lungă, de maestrul Celibidache. De asemenea, Matei Varga - un tânăr pianist care a luat un prestigios premiu doi la un concurs din Tokyo şi care, de asemenea, e student la Juilliard.

Pot să vă spun de tripleta teribilă pe care a avut-o şcoala violonistică românească, prin foşti elevi de-ai noştri de la Colegiul Lipatti. Este vorba de Paul Florin - care a câştigat nici mai mult nici mai puţin decât Concursul Paganini, premiul întâi. De asemenea, Liliana Ciulei sau Mihaela Martin. Sunt nume consacrate, desigur.

Există foarte multe personalităţi care au fost profesori sau pur şi simplu absolvenţi ai acestui colegiu. Nu aş omite de pe această listă zona de muzică tradiţională românească, unde istorie au făcut: Maria Tănase, care a fost profesoară aici, Fănică Luca - celebrul interpret de nai, care a fost profesorul lui Gheorghe Zamfir. Mai recent: Marin Cazacu, un violoncelist de talie internaţională, care este managerul Orchestrei Naţionale de Tineret. Lista poate continua cu Dan Dediu, fostul rector al Conservatorului, un pianist şi un compozitor de mare valoare. Îl amintesc pe Adrian Iorgulescu, un compozitor de mare valoare, care a fost şi ministrul Culturii. Pot să vă spun de asemenea că, paradoxal, la acest liceu a studiat un foarte bun violonist, Mircea Dumitru, care a făcut ulterior filosofia şi apoi a ajuns rectorul Universităţii Bucureşti iar, recent, ministru al Educaţiei.

Iată că aceşti copii, pe lângă pregătirea de specialitate, nu fac altceva decât o substanţială îmbogăţire a culturii generale, a orizontului de cunoaştere, pentru că altfel nu au acces la zona de mare performanţă.

AGERPRES: Printre absolvenţii colegiului se numără nume ilustre pe scena muzicii clasice. Ce puteţi să ne spuneţi, însă, despre cei care care au îndrăgit ritmurile contemporane, devenind vedete ale muzicii româneşti? Aş menţiona doar câteva nume: Delia sau Nicole Cherry.

Florian Nemeş: Printre numele foarte cunoscute ale muzicii uşoare o putem aminti pe Corina Chiriac. Altă generaţie: Delia, Nicole Cherry, Omar Arnaout - care recent a câştigat Next Star. Muzică uşoară, jazz se studiază oficial doar de câţiva ani în colegiul nostru, pentru că există o cerere foarte serioasă în acest domeniu şi copiii se pregătesc având baze pe cultura şi formaţia de tip clasic, ulterior putând să abordeze cu succes şi în mod facilitat, în felul acesta, orice gen. Învaţă, aşadar: muzică uşoară, jazz. Există, desigur, şi alte zone în care se manifestă: muzică tradiţională românească. Avem orchestră de muzică populară. Sau muzică din repertoriul de largă respiraţie şi accesibil publicului, pe care îl are orchestra de suflători, care are doar trei ani de la înfiinţare, dar care are un succes teribil în rândul tinerilor, în şcoli, pe scene, în emisiuni televizate şi radio.

AGERPRES: Sunteţi un dascăl cu o bogată activitate, sunteţi profesor de pian. Puteţi să ne împărtăşiţi puţin din experienţa dumneavoastră didactică? Elevii în privinţa cărora aţi simţit de la început că ar fi mai înzestraţi au confirmat de fiecare dată în carieră? Care este factorul cel mai important pentru a asigura succesul: exerciţiul, talentul, ambiţia, capacitatea de a transmite emoţia, sensibilitatea artistică?

Florian Nemeş: Pot să îmi permit să spun că sunt convins că, pe de o parte, elevul trebuie să aibă o inteligenţă generală şi muzicală deosebite, fără de care nu apare performanţa, nu apare performanţa de lungă durată. Pe de altă parte, el trebuie să fie sub îndrumarea unei personalităţi artistice complexe, în aşa fel încât să atingă un nivel - i-aş spune modern - extrem de eficace în exploatarea calităţilor şi acelor însuşiri cu care este înzestrat. Sigur, discuţia de specialitate poate să meargă foarte departe şi nu ştiu în ce măsură ar exista receptivitate pentru termeni ca ezoterism, ocultism, magie, alchimie artistică deosebită. Atât pot să vă spun că în jurul vârstei de 50 de ani abia am înţeles cum se valorifică un mare talent - uneori, cu scânteie de geniu - iar secretul profesional este individual, unic şi irepetabil.

Am avut câţiva tineri deosebiţi pe care i-am pregătit. De exemplu, Raluca Wagenhäuser, care a câştigat premiul doi la celebrul concurs de pian Clara Schumann. Marius Deneş, care este student la Conservator şi care a câştigat premiul întâi la olimpiada naţionala şi premiul întâi la concursul de la Stresa, Italia. De asemenea, Marius Groza, care a câştigat premiul întâi la concursul de pian din Maroc. Ştefan Lamatic, un tânăr foarte înzestrat ca pianist, acum a abordat pregătirea vocală clasică şi se pare că va fi unul dintre baritonii noştri de mare succes. Mihai Dumitrache este student la Colegiul Royal din Bruxelles. Un alt elev pe care l-am avut, George Florea, a câştigat premiul doi la concursul de la Hyčres, Franţa.

AGERPRES: În cadrul colegiului există un ansamblu de muzică tradiţională şi un grup de jazz-rock. Care sunt genurile muzicale pe care le iubesc elevii dumneavoastră? Preferă în număr mare muzica clasică sau sunt atraşi mai degrabă de alte genuri?

Florian Nemeş: Diversitatea pe care am cultivat-o, cel puţin în ultimii ani, este de bun augur, pentru că în afara acestei nişe, să o numim, totuşi, de muzică cultă, clasică, pe care o cultivăm şi unde avem rezultate cu totul şi cu totul deosebite, există acest interes şi această cerere, de care am mai pomenit, pentru muzica uşoară, muzica rock, pentru muzica tradiţională de valoare şi, ca atare, au apărut ansambluri noi. Există o atracţie a tinerilor talentaţi spre aceste genuri, însă încercăm în cadrul şcolii să păstrăm primordială orientarea către studiul muzicii clasice, iar celelalte ramuri care se desprind să fie motivate de un asemenea tip clasic de pregătire, care îi avantajează în abordarea altor genuri.

AGERPRES: Ce înseamnă să fii elev al Colegiului "Dinu Lipatti"? Care este programul copiilor? Câte ore pe săptămână exersează? Cât timp alocă materiilor din trunchiul comun? În ce fel este diferită viaţa unui astfel de elev de cea a unui copil sau adolescent care studiază la o şcoală obişnuită?

Florian Nemeş: Am dorit ani de zile ca aceşti copii să fie mândri de şcoala lor şi simt că acest lucru s-a împlinit, se întâmplă şi probabil va continua. Noi suntem de nouă ani pe locul întâi în ţară în privinţa rezultatelor la olimpiadele naţionale, care reprezintă indicatorul cel mai valoros de apreciere şi ierarhizare. De asemenea, concursurile naţionale... Nu mai vorbesc de concursurile internaţionale şi accesul la conservatoarele din străinătate. Copiii studiază în funcţie de ciclul de învăţământ, de instrumentul la care se pregătesc, dar timpul variază de la două ore până la opt ore, zilnic. Pare un volum de muncă într-adevăr impresionant, dar în momentul în care te pregăteşti în zona performanţei chiar studiezi şapte-opt ore pe zi.

În ce priveşte materiile din trunchiul comun, m-aş referi nu la timpul propriu-zis, ci la eficacitatea cu care ei - fiind totuşi copii selecţionaţi, unii cu aptitudini deosebite şi o înzestrare peste medie, unii sunt supradotaţi -, în timp scurt, îşi asigură această pregătire de cultură generală. Vorbeam de un orizont fără de care nu pot să îşi motiveze în timp statutul şi nu pot să atingă acele ţinte care se referă la performanţă.

Aceşti copii nu sunt chinuiţi, deşi pentru mulţi necunoscători, neavizaţi, ar părea că sunt suprasolicitaţi. Nu, dacă lucrurile sunt făcute cu plăcere, toată ziua poate să fie o încântare, prin muncă.

AGERPRES: Ce înseamnă să fii profesor la un astfel de colegiu? Care sunt bucuriile dumneavoastră şi care sunt provocările cele mai mari?

Florian Nemeş: Staff-ul didactic este numeros datorită specificităţilor: predare individuală, pe grupe. Există o unitate pe care, personal - şi o spun poate, fără lipsă de modestie - am cultivat-o. Am încercat să punem la un loc tot ceea ce este bun în pregătirea şi în posibilitatea de a oferi şcolii şi elevilor, ca specialitate, cultură generală. Am îndepărtat tot ceea ce putea să bruieze, orice tensiune care nu ar fi concurat la bunul mers al lucrurilor. Este un colectiv foarte unit, un colectiv care lucrează omogen. Îmi place să cred că oamenii sunt diferiţi faţă de - nu neapărat alte şcoli - alte zone de staff didactic, de obligaţia de a merge la serviciu... Oamenii vin cu plăcere la serviciu, ei fac artă, fac artă pentru copii şi se bucură poate mai mult decât părinţii câteodată de performanţele copiilor pe care îi cresc şi îi formează.

AGERPRES: Acum aproximativ un an a fost achiziţionat un pian Steinway pentru colegiu, în urma unei campanii lansate în acest scop. Care este situaţia în privinţa dotării cu alte instrumente muzicale?

Florian Nemeş: Nu ştiu dacă nu am mai citat declaraţia unei personalităţi importante, cu ocazia unui concurs internaţional, care spunea fără menajamente şi, totuşi, admirativ: Voi, românii, sunteţi cei mai buni, dar cântaţi pe cele mai proaste instrumente. Achiziţionarea acestui pian de mare performanţă, un Steinway, este visul multor generaţii. Cam de 70 de ani ne dorim un pian performant. Acum îl avem. A însemnat foarte mult această campanie desfăşurată timp de doi ani, a însemnat enorm ajutorul pe care ni l-au dat Primăria şi Consiliul Local al Sectorului 4, ca şi Fundaţia Mereu Aproape, care ne-a sprijinit substanţial. În timpul campaniei au fost implicaţi, prin televiziuni şi pe toate căile posibile, interpreţi foarte cunoscuţi, vedete, care au achiesat şi au contribuit prin numele lor şi mesajul trimis, în aşa fel încât acest pian să fie achiziţionat pentru şcoală. Pot să îi amintesc din nou pe Corina Chiriac, pe Horia Brenciu, pe Alessandra Stoicescu, pe Smiley, actriţa Maia Morgenstern, care ne-a prezentat un spectacol deosebit la Ateneu. Au fost şi Delia, Marcel Pavel, Elena Gheorghe. Este foarte lungă lista celor care s-au implicat pentru Lipatti, deoarece Lipatti este un brand şi există deja o mare familie în interiorul şi în exteriorul acestei unităţi de învăţământ.

Ar trebui subliniată speranţa care apare, în sensul că Ministerul vrea să reia un program abandonat acum zece ani, pentru dotarea cu instrumente muzicale a şcolilor vocaţionale.

AGERPRES: Pe 19 martie se împlinesc o sută de ani de la naşterea lui Dinu Lipatti? Care sunt evenimentele pe care le-aţi pregătit pentru a marca acest moment?

Florian Nemeş: În prim plan este acest concert Lipatti 100, pe data de 20 martie, ora 19,00, la Ateneul Român. În cadrul celor şapte-zece concerte anuale pe care le avem într-o colaborare minunată cu conducerea Filarmonicii, a apărut acest moment de o semnificaţie cu totul şi cu totul deosebită. Aş menţiona, de asemenea, un concert pe care îl susţinem la Casa Artelor, sectorul 3, unde avem o foarte bună colaborare cu doamna Alice Barb. Avem un concert solicitat şi perfectat în colaborare cu Biblioteca Naţională. Lucrul acesta se va întâmpla în aprilie. Avem o colaborare permanentă cu Radio România Muzical şi Radio România Cultural. Toate celelalte manifestări pe care le avem noi în stagiunea internă, ca şi concursurile foarte cunoscute - "Tudor Dumitrescu", "Brave claviaturi", tot ceea ce înseamnă activitate artistică în următoarele luni se subsumează acestui deziderat de punere în valoare a momentului aniversar Dinu Lipatti 100.

AGERPRES: Orchestra simfonică şi ansamblurile corale alcătuite din elevii dumneavoastră susţin spectacole la Ateneul Român şi alte instituţii culturale sau publice reprezentative. De asemenea, elevii dumneavoastră au obţinut, de-a lungul anilor, rezultate deosebite la olimpiade naţionale, concursuri şi festivaluri. Ne puteţi spune câteva cuvinte despre cele mai recente performanţe?

Florian Nemeş: Un moment important a fost concertul dat de Ziua Europei la Bruxelles, de formaţia orchestrală şi solişti, la sala Menuhin de la Parlamentul European. Am avut de asemenea la Festivalul Balcanic din Grecia orchestra de suflători. Am avut turnee numeroase ale orchestrei simfonice în China, Spania, Turcia, Germania, Bulgaria. Vreau să amintesc performanţa corului Consonance, care la Graz, în Austria, a luat medalia de argint la Olimpiada internaţională corală. Pot adăuga premiile care îmi vin în minte în acest moment, precum cel luat în Anglia, de Ghiţă Horia, premii câştigate de Cornelius Zirbo, în Franţa, care a participat la un masterclass de mare nivel. Avem şi nume de tineri extrem de talentaţi, care deja au rezultate notabile, cum ar fi: Aprodu Ştefan, la vioară; Ruşanu Dragoş, la vioară; Tudor Ioana, de asemenea, violonistă. Ghergu Izabela este o violoncelistă de talie internaţională. Cerişa Leon este un tânăr pianist de mare valoare, recent a participat la nişte cursuri la Imola. Mamara Maria şi Mamara Andrei - fraţii care studiază în Anglia, la fel ca şi violonistul Octavian Pârlea, care este şcolarizat în Anglia... Nu pot să nu o amintesc pe Cristina Goicea, care este o violonistă deosebită, este fiica solistei violoniste a Radioului, Cristina Anghelescu, şi care studiază acum în Germania, la Berlin. Adriana Gabrian, care este o violonistă tânără, aş spune deja consacrată, de asemenea, studiază în Germania. Pianistul de mare valoare Cristian Sandrin este la Royal Academy, în Londra.

Nu pot să nu amintesc o perioadă extrem de fertilă şi de mare succes, mă refer la Festivalul "Micul Paris", care a fost organizat de Colegiul Naţional de Arte "Dinu Lipatti" în parteneriat cu European College of Music din Germania,unde, în paralel s-a desfăşurat concurs instrumental şi dirijoral cu masterclass-uri, cu participare fabuloasă. Vă dau doar trei nume: Dimitri Ashkenazy, Wolfgang Wagenhäuser, Silvia Marcovici. Cinci ediţii avem din acest festival de mare succes, care pe durata perioadei estivale a adus un plus de frumuseţe şi de valoare pentru toţi cei care gustă actul artistic: concerte atât la Palatul Cotroceni, în Sala Unirii, la Radio, la Ateneu, cu participarea televiziunilor, radioului.

AGERPRES: Ce reprezintă pentru colegiu moştenirea culturală a lui Dinu Lipatti?

Florian Nemeş: Pentru noi toţi, Dinu Lipatti este o stea unică, strălucitoare pentru că, după ce îl asculţi pe Dinu Lipatti mult, serios, realizezi că genialitatea există. Lipatti este universal şi dacă Arturo Benedetti Michelangeli a recunoscut că Lipatti era cel mai mare, noi nu putem să fim decât mândri, iar colegiul care îi poartă numele trebuie să îşi continue drumul, care este unul ascendent. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Mirela Bărbulescu)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.