Istoricul Cristina Diac: Cutremurul din 1977 a constituit o cauză reală a remodelării Bucureștiului

 •  Cultură
1397 afişări

Cutremurul din 1977 a constituit o cauză reală, unul dintre punctele de plecare ale deciziei regimului comunist de a remodela, într-un fel sau altul, fața Bucureștiului, a afirmat, joi seară, la Muzeul Național Cotroceni, Cristina Diac, de la Asociația Română de Istorie Socială.

4bc9db25-9a70-4d51-abd7-42d2d7a1fe19

"Cutremurul, cu certitudine, a constituit o cauză reală, a fost o dramă pentru București, (...) cu certitudine că ceva ar fi trebuit făcut, însă megalomania cu care a fost construit Bucureștiul în a doua jumătate a anilor '80 ține exclusiv de forma pe care regimul comunist o capătă în ultimii ani ai vieții lui Ceaușescu și ai regimului însuși", a spus Diac la o dezbatere legată de efectele devastatoare ale cutremurului din 4 martie 1977 asupra Capitalei și a Palatului Cotroceni.

Ea a susținut însă că, "și cu cataclismul natural, și fără, decizia de construire a Centrului Civic și demolările antrenate ar fi venit oricum".

Evocând volumul "Mărturia unei istorii trăite" de Silviu Curticeanu, "o persoană care l-a cunoscut pe Ceaușescu în viața de zi cu zi", care "a lăsat mărturii legate chiar de restaurarea Palatului Cotroceni", istoricul a dezvăluit că liderul comunist "nu s-a preocupat în mod deosebit" de acest proces.

"Despre Cotroceni, strict, Silviu Curticeanu recunoaște că Ceaușescu nu s-a preocupat în mod deosebit. O lungă perioadă, până către finalul lucrărilor de restaurare, practic n-a acordat niciun fel de importanță. I-a venit într-o bună zi ideea să-l întrebe: 'Du-te tu, mă, Curticeanu, să vezi ce mai fac ăia pe acolo, că durează foarte mult din '77 și până acuma, iată, aproape 10 ani, vreau să știu și eu care e situația'. Și Silviu Curticeanu a venit (n.r. — la Palatul Cotroceni). Se cunoștea, din câte spune, cu arhitectul Nicolae Vlădescu (n.r. — autorul proiectului de anvergură al restaurării generale și al extinderii Palatului Cotroceni — 1977-1984) și din alte împrejurări. Curticeanu însuși a rămas impresionat de calitatea lucrărilor de restaurare. (...) Și așa cred că, practic, Ceaușescu n-a venit decât spre final, în foarte puține ocazii și au reușit să-l convingă, să facă de-așa manieră încât să i se prezinte lucrări în stadiul final, astfel încât să i se taie posibilitatea 'indicațiilor prețioase' și în felul acesta Palatul a fost scutit de intervențiile lui, de cele mai multe ori dăunătoare și contestate de mediile profesionale. Finalul i-a plăcut și a fost ușor descumpănit pentru că n-a avut multe indicații de dat", a explicat istoricul.

La dezbatere au mai fost prezenți, alături de directorul general al Muzeul Național Cotroceni, Liviu Jicman, istoricul Alexandru-Murad Mironov — Universitatea din București și arhitecții Florentina Matache și Raluca Bărbulescu de la Asociația ARCHÉ.

Intitulată "Marele cutremur. Un nou început", dezbaterea a prilejuit abordarea unor subiecte precum planificarea urbană a Capitalei în perioada comunistă; impactul socio-politic al cutremurului din martie 1977; distrugerile provocate ansamblului arhitectural Cotroceni; etapa de reconstrucție a vechiului palat și construcția unei noi aripi, care astăzi este sediul Administrației Prezidențiale.

Evenimentul s-a încheiat cu vizitarea unei microexpoziții cu fotografii care surprind impactul seismului asupra Palatului Cotroceni, precum și cu imagini din perioada de reconstrucție, care va fi deschisă până pe 13 martie.

AGERPRES/(A — autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin, editor online: Irina Giurgiu)

Etichete:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Comentează


Articole recomandate


Știrile momentului

Știri recente din Cultură

Cele mai citite din Cultură

Tu actualizezi lumea.

Ai filmat sau fotografiat un eveniment ieșit din comun? Noi îţi publicăm știrea.

Află mai multe
Noul Agerpres