COD GALBEN: 20-01-2018 ora 23 Intre 23:45 si 05:00 se va semnala Ceață ce determină scăderea vizibilității, local, sub 200 m, izolat sub 50 m. in Județul Vrancea, Județul Galați, Județul Iași, Județul Botoșani, Județul Neamț, Județul Bacău, Județul Vaslui;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 16 feb /Agerpres/ - Cutremurul din 1977 a constituit o cauză reală, unul dintre punctele de plecare ale deciziei regimului comunist de a remodela, într-un fel sau altul, faţa Bucureştiului, a afirmat, joi seară, la Muzeul Naţional Cotroceni, Cristina Diac, de la Asociaţia Română de Istorie Socială.

"Cutremurul, cu certitudine, a constituit o cauză reală, a fost o dramă pentru Bucureşti, (...) cu certitudine că ceva ar fi trebuit făcut, însă megalomania cu care a fost construit Bucureştiul în a doua jumătate a anilor 80 ţine exclusiv de forma pe care regimul comunist o capătă în ultimii ani ai vieţii lui Ceauşescu şi ai regimului însuşi", a spus Diac la o dezbatere legată de efectele devastatoare ale cutremurului din 4 martie 1977 asupra Capitalei şi a Palatului Cotroceni.

Ea a susţinut însă că, "şi cu cataclismul natural, şi fără, decizia de construire a Centrului Civic şi demolările antrenate ar fi venit oricum".

Evocând volumul "Mărturia unei istorii trăite" de Silviu Curticeanu, "o persoană care l-a cunoscut pe Ceauşescu în viaţa de zi cu zi", care "a lăsat mărturii legate chiar de restaurarea Palatului Cotroceni", istoricul a dezvăluit că liderul comunist "nu s-a preocupat în mod deosebit" de acest proces.

"Despre Cotroceni, strict, Silviu Curticeanu recunoaşte că Ceauşescu nu s-a preocupat în mod deosebit. O lungă perioadă, până către finalul lucrărilor de restaurare, practic n-a acordat niciun fel de importanţă. I-a venit într-o bună zi ideea să-l întrebe: Du-te tu, mă, Curticeanu, să vezi ce mai fac ăia pe acolo, că durează foarte mult din 77 şi până acuma, iată, aproape 10 ani, vreau să ştiu şi eu care e situaţia. Şi Silviu Curticeanu a venit (n.r. - la Palatul Cotroceni). Se cunoştea, din câte spune, cu arhitectul Nicolae Vlădescu (n.r. - autorul proiectului de anvergură al restaurării generale şi al extinderii Palatului Cotroceni - 1977-1984) şi din alte împrejurări. Curticeanu însuşi a rămas impresionat de calitatea lucrărilor de restaurare. (...) Şi aşa cred că, practic, Ceauşescu n-a venit decât spre final, în foarte puţine ocazii şi au reuşit să-l convingă, să facă de-aşa manieră încât să i se prezinte lucrări în stadiul final, astfel încât să i se taie posibilitatea indicaţiilor preţioase şi în felul acesta Palatul a fost scutit de intervenţiile lui, de cele mai multe ori dăunătoare şi contestate de mediile profesionale. Finalul i-a plăcut şi a fost uşor descumpănit pentru că n-a avut multe indicaţii de dat", a explicat istoricul.

La dezbatere au mai fost prezenţi, alături de directorul general al Muzeul Naţional Cotroceni, Liviu Jicman, istoricul Alexandru-Murad Mironov - Universitatea din Bucureşti şi arhitecţii Florentina Matache şi Raluca Bărbulescu de la Asociaţia ARCHÉ.

Intitulată "Marele cutremur. Un nou început", dezbaterea a prilejuit abordarea unor subiecte precum planificarea urbană a Capitalei în perioada comunistă; impactul socio-politic al cutremurului din martie 1977; distrugerile provocate ansamblului arhitectural Cotroceni; etapa de reconstrucţie a vechiului palat şi construcţia unei noi aripi, care astăzi este sediul Administraţiei Prezidenţiale.

Evenimentul s-a încheiat cu vizitarea unei microexpoziţii cu fotografii care surprind impactul seismului asupra Palatului Cotroceni, precum şi cu imagini din perioada de reconstrucţie, care va fi deschisă până pe 13 martie. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Florin Marin)
Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.