COD GALBEN: 08-06-2025 ora 10 Intre 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate se va semnala 9 iunie, intervalul orar 12 – 21 Fenomene vizate COD GALBEN: 09-06-2025 Intre 08:00 si 09:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 15...25 l/mp, descărcări electrice, intensificări ale vântului, grindină. in Județul Gorj, Județul Vâlcea, Județul Vâlcea, zona de munte de peste 1800 m; COD PORTOCALIU: 09-06-2025 Intre 07:55 si 09:00 se va semnala Averse torențiale care vor acumula 25...40 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie, grindină. in Județul Gorj;
Bucureşti, 12 oct /Agerpres/ - Aproximativ 7% din castelele şi conacele vechi din România sunt în curs de restaurare, au informat, miercuri, reprezentanţii Asociaţiei Arche, proprietarul Hanului lui Manuc, Dinu Cantacuzino, remarcând că protejarea clădirilor de patrimoniu de acest gen nu ar trebui să fie la latitudinea autorităţilor locale, ci să fie supusă unei strategii de stat.
Discuţia legată de protejarea şi metodele de renovare a unor castele şi conace din România a avut loc după "Arche Heritage Talks", eveniment ce a reunit marţi la Bucureşti experţi în arhitectură, legislaţie, patrimoniu şi proprietari ai unor clădiri vechi.
Vicepreşedintele Arche, Irina Leca, a spus că, potrivit datelor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, aproximativ 4.500 de conace au fost naţionalizate în perioada comunistă iar asociaţia a identificat peste 1.300 de ansambluri nobiliare extraurbane din întreaga ţară.
Statisticile prezentate de asociaţie sunt la nivelul anului 2015, a precizat ea.
Cele mai multe ansambluri nobiliare dispărute s-au aflat în Banat iar în Moldova - 23% din obiective sunt necercetate încă.
Potrivit Irinei Leca, aproximativ 20% dintre castelele şi conacele din Transilvania şi Moldova sunt restaurate iar în Muntenia, Oltenia şi Banat doar 8%.
În prezent, a spus ea, sunt în curs de restaurare doar 7% din proprietăţi. În schimb, în Muntenia şi Oltenia, jumătate din castele şi conace se află în stare de "pre-colaps", în timp ce în restul ţării 10% prezintă acest risc apropiat de prăbuşire.
Potrivit participanţilor la discuţii, motivele pentru care restaurarea acestor clădiri istorice este un proces greoi sunt vaste: de la problemele spinoase de legislaţie, obţinerea fondurilor europene în acest sens sau atitudinea autorităţilor locale.
Daiana Anghel, coproprietar al Conacului Chiroiu din Condeeşti (judeţul Ialomiţa), a povestit cum timp de opt ani procesul de renovare a imobilului a fost blocat de autorităţile locale.
"Am demarat demersurile de proiectare studiu, expertize. Am finalizat aceste etape, am finalizat restaurarea şi n-am mai putut să intervenim. (...) În 2005 a existat o tensiune foarte mare cu consiliul local, acest lucru s-a extins pe perioada a opt ani", a povestit Anghel.
Ea a spus că, în prezent, a reluat procedurile pentru ansamblul imobiliar, deoarece autorizaţiile au expirat.
"Opt ani de zile am făcut memorii, am avut litigii cu Primăria. (...) Am avut materiale de construcţii. O parte s-au deteriorat şi o mare parte au fost furate", a explicat Daiana Anghel.
Ea a adăugat că recent a intrat în posesia a terenului care a fost parte din vechiul domeniu al conacului, teren ce a fost transformat parţial în groapă de gunoi.
"Practic, toţi sătenii veneau acolo în vecinătatea conacului şi aruncau gunoaie inclusiv carcase de animale, ca să ne determine să renunţăm la proiectul nostru", a povestit Anghel.
Un exemplu de restaurare care a funcţionat "ca la carte" este cel al Castelului Daniel din Tălişoara (Covasna), o clădire de secol XVII.
Proprietarul ansamblului imobiliar ce este în prezent hotel, Attila Racz, a povestit că a cumpărat imobilul cu 170.000 de euro şi a investit, pentru restaurare, 400.000, jumătate din bani provenind din fonduri europene şi fonduri norvegiene.
"Am avut o colaborare bună sau, în cel mai rău caz, decentă cu autorităţile", a spus el. Attila Racz a mărturisit că nu îşi pune problema "amortizării costurilor".
"Fiind o investiţie de suflet, prin care cred că am salvat o clădire, (...) acest calcul nu îl facem. Considerăm că s-a amortizat, din punctul nostru de vedere", a spus Attila Racz.
Şi proprietarul Hanului lui Manuc din Capitală a vorbit despre experienţa sa. Dinu Cantacuzino a povestit cum, "după 10 ani de lupte în instanţă", a redobândit clădirea din centrul Capitalei. El a apreciat că până în 2026 îşi va acoperi investiţia în reabilitarea ansamblului imobiliar destinat, în prezent, turismului.
Cantacuzino a povestit şi despre starea în care a descoperit o altă clădire, pe care a redobândit-o după cinci ani de procese - Conacul Cantacuzino din Râfov (Prahova). Acest imobil, a povestit el, a găzduit, în perioada comunistă, primăria, biblioteca, dispensarul şi chiar CAP-ul. "Era o ruină... nu mai erau podelele, nu erau scările", şi-a amintit el.
Dinu Cantacuzino a apreciat că managerierea unor clădiri de patrimoniu trebuie să se producă mai sus de autorităţile locale.
"Autorităţile locale în toată ţara (...) au o nepăsare în a proteja monumentele. Nu cred că ar trebui lăsată la latitudinea autorităţilor locale, asta ar trebui să fie o strategie de stat. Dacă vrem să ne protejăm obiectivele istorice, dacă vrem să avem un trecut reprezentat prin aceste clădiri, asta trebuie făcut. Autorităţile ar trebui să facă ceva în sensul acesta de la vârf", a declarat Cantacuzino. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Claudia Stănescu)
Discuţia legată de protejarea şi metodele de renovare a unor castele şi conace din România a avut loc după "Arche Heritage Talks", eveniment ce a reunit marţi la Bucureşti experţi în arhitectură, legislaţie, patrimoniu şi proprietari ai unor clădiri vechi.
Vicepreşedintele Arche, Irina Leca, a spus că, potrivit datelor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, aproximativ 4.500 de conace au fost naţionalizate în perioada comunistă iar asociaţia a identificat peste 1.300 de ansambluri nobiliare extraurbane din întreaga ţară.
Statisticile prezentate de asociaţie sunt la nivelul anului 2015, a precizat ea.
Cele mai multe ansambluri nobiliare dispărute s-au aflat în Banat iar în Moldova - 23% din obiective sunt necercetate încă.
Potrivit Irinei Leca, aproximativ 20% dintre castelele şi conacele din Transilvania şi Moldova sunt restaurate iar în Muntenia, Oltenia şi Banat doar 8%.
În prezent, a spus ea, sunt în curs de restaurare doar 7% din proprietăţi. În schimb, în Muntenia şi Oltenia, jumătate din castele şi conace se află în stare de "pre-colaps", în timp ce în restul ţării 10% prezintă acest risc apropiat de prăbuşire.
Potrivit participanţilor la discuţii, motivele pentru care restaurarea acestor clădiri istorice este un proces greoi sunt vaste: de la problemele spinoase de legislaţie, obţinerea fondurilor europene în acest sens sau atitudinea autorităţilor locale.
Daiana Anghel, coproprietar al Conacului Chiroiu din Condeeşti (judeţul Ialomiţa), a povestit cum timp de opt ani procesul de renovare a imobilului a fost blocat de autorităţile locale.
"Am demarat demersurile de proiectare studiu, expertize. Am finalizat aceste etape, am finalizat restaurarea şi n-am mai putut să intervenim. (...) În 2005 a existat o tensiune foarte mare cu consiliul local, acest lucru s-a extins pe perioada a opt ani", a povestit Anghel.
Ea a spus că, în prezent, a reluat procedurile pentru ansamblul imobiliar, deoarece autorizaţiile au expirat.
"Opt ani de zile am făcut memorii, am avut litigii cu Primăria. (...) Am avut materiale de construcţii. O parte s-au deteriorat şi o mare parte au fost furate", a explicat Daiana Anghel.
Ea a adăugat că recent a intrat în posesia a terenului care a fost parte din vechiul domeniu al conacului, teren ce a fost transformat parţial în groapă de gunoi.
"Practic, toţi sătenii veneau acolo în vecinătatea conacului şi aruncau gunoaie inclusiv carcase de animale, ca să ne determine să renunţăm la proiectul nostru", a povestit Anghel.
Un exemplu de restaurare care a funcţionat "ca la carte" este cel al Castelului Daniel din Tălişoara (Covasna), o clădire de secol XVII.
Proprietarul ansamblului imobiliar ce este în prezent hotel, Attila Racz, a povestit că a cumpărat imobilul cu 170.000 de euro şi a investit, pentru restaurare, 400.000, jumătate din bani provenind din fonduri europene şi fonduri norvegiene.
"Am avut o colaborare bună sau, în cel mai rău caz, decentă cu autorităţile", a spus el. Attila Racz a mărturisit că nu îşi pune problema "amortizării costurilor".
"Fiind o investiţie de suflet, prin care cred că am salvat o clădire, (...) acest calcul nu îl facem. Considerăm că s-a amortizat, din punctul nostru de vedere", a spus Attila Racz.
Şi proprietarul Hanului lui Manuc din Capitală a vorbit despre experienţa sa. Dinu Cantacuzino a povestit cum, "după 10 ani de lupte în instanţă", a redobândit clădirea din centrul Capitalei. El a apreciat că până în 2026 îşi va acoperi investiţia în reabilitarea ansamblului imobiliar destinat, în prezent, turismului.
Cantacuzino a povestit şi despre starea în care a descoperit o altă clădire, pe care a redobândit-o după cinci ani de procese - Conacul Cantacuzino din Râfov (Prahova). Acest imobil, a povestit el, a găzduit, în perioada comunistă, primăria, biblioteca, dispensarul şi chiar CAP-ul. "Era o ruină... nu mai erau podelele, nu erau scările", şi-a amintit el.
Dinu Cantacuzino a apreciat că managerierea unor clădiri de patrimoniu trebuie să se producă mai sus de autorităţile locale.
"Autorităţile locale în toată ţara (...) au o nepăsare în a proteja monumentele. Nu cred că ar trebui lăsată la latitudinea autorităţilor locale, asta ar trebui să fie o strategie de stat. Dacă vrem să ne protejăm obiectivele istorice, dacă vrem să avem un trecut reprezentat prin aceste clădiri, asta trebuie făcut. Autorităţile ar trebui să facă ceva în sensul acesta de la vârf", a declarat Cantacuzino. AGERPRES/(A, AS - autor: Oana Ghiţă, editor: Claudia Stănescu)
Urmăreşte ştirile AGERPRES pe WhatsApp şi pe GoogleNews
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.