COD GALBEN: 11-12-2019 ora 13 Intre 12 decembrie, ora 02 - 14 decembrie, ora 10 Fenomene vizate se va semnala 12 decembrie, ora 02 - 14 decembrie, ora 10 Fenomene vizate COD GALBEN: 12-12-2019 ora 13 Intre 13:40 si 17:00 se va semnala intensificări ale vântului cu viteze la rafală de 55-65 km/h in Județul Caraş-Severin;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 7 iul /Agerpres/ - Ministerul Culturii trebuie să-şi recâştige un loc strategic între ministerele oricărui guvern, a declarat ministrul de resort, Corina Şuteu, într-un interviu acordat AGERPRES.

"Ministerul Culturii trebuie să-şi recâştige un loc strategic între ministerele guvernelor. Nu a acestui guvern. Trebuie să-şi recâştige un loc fundamental în absolut tot ceea ce priveşte strategiile guvernamentale. Deocamdată, prin natura moştenirii pe care o ai la minister şi a administraţiei culturale, el a pierdut acest loc. Şi cred că sectorul cultural trebuie să fie conştient de asta, că e un minister care trebuie să-şi recâştige vocea de element fundamental de dezvoltare", a afirmat Şuteu.

Ministrul a vorbit, în interviul pentru AGERPRES, şi despre importanţa proiectului privind campania "Cuminţenia Pământului", despre necesitatea acordării unor bugete multianuale pentru anumite proiecte, precum Festivalul Enescu, Festivalul Naţional de Teatru, TIFF sau Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, dar şi despre susţinerea industriilor creative prin organizarea unei noi sesiuni de finanţări nerambursabile din cadrul programului CultIN.


AGERPRES: Care va fi "prioritatea zero" a Ministerului Culturii în vacanţa parlamentară?

Corina Şuteu: Priorităţile zero ale ministerului vor fi, pe de o parte, campania "Cuminţenia Pământului" şi în al doilea rând, rectificarea bugetară. Cred că este foarte important în această a doua jumătate a anului să am posibilitatea să pun în practică şi o politică la care am lucrat şi înainte, legată de proiectele prioritare, de modul în care sunt alocate fondurile pentru instituţiile publice de cultură. E un aspect mai puţin spectaculos, dar vom încerca la rectificarea bugetară să alocăm fondurile în conformitate cu ceea ce instituţiile au nevoie. Unele dintre ele chiar dezvoltă proiecte pe care vrem să le susţinem şi să le încurajăm şi vom lucra, începând din luna august, pentru un mod de a bugeta anul viitor care să permită multianualitatea, cel puţin pentru proiectele prioritare şi pentru anumite proiecte ale ministerului care, până acum, se loveau de această barieră a anualităţii, în sensul fluidizării. Dacă avem proiecte consolidate, dacă avem acţiuni la care credem că multianualitatea ar fi un instrument de facilitare, vrem să lucrăm în acest sens pentru următorul buget. Aceasta este o prioritate şi vrem să-i dedicăm timp.

"Cuminţenia Pământului" este, într-adevăr, campania pe care ne vom concentra, alături, fireşte, de cinematografie care rămâne prioritatea absolută.

AGERPRES: Ne puteţi enumera câteva proiecte la care veţi pleda pentru multianualitate?

Corina Şuteu: Ştim că, de pildă, Festivalul Enescu nu e unul anual, dar el are nevoie de o bugetare care să fie multianuală. Ştim că Festivalul Naţional de Teatru sau TIFF, sau Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu ar avea nevoie de o asemenea bugetare. Ştim, pe de altă parte, că instituţiile publice au ele însele proiecte. Nu? Festivalul Interferenţe de la Teatrul Maghiar din Cluj ar avea nevoie de multianualitate, dacă dorim să-l consolidăm. Bienala de Artă, care depinde iarăşi de minister, ar fi foarte bine dacă ea n-ar trece în fiecare an printr-un sistem de bugetare anual. Ar fi bine să fie multianuală.

AGERPRES: Suma care s-a strâns, până în prezent, în campania "Cuminţenia Pământului" e infimă faţă de necesar. Cum veţi grăbi procesul strângerii de fonduri? Pe când donarea prin SMS?

Corina Şuteu: Suntem într-o relansare, împreună cu GMP, a campaniei. Vom grăbi procesul prin, în fine, accesarea posibilităţii SMS-urilor, care durează doar din motive tehnice, nu din alte raţiuni, dar va fi făcută. Va fi făcut un teledon, vor fi organizate o serie de evenimente, între iulie şi august, care să susţină campania. Până la sfârşitul acestei săptămâni, vom stabili colaborări în acest sens. Am lansat deja ideea ca toate instituţiile publice din subordinea ministerului să aibă propria politică de campanie în privinţa 'Cuminţeniei Pământului'. Pe de-o parte, să facă publicitate campaniei şi, pe de altă parte, să susţină în forme adaptate, în măsura în care ei au acces la un public care poate nu e informat suficient despre această campanie. De asemenea, voi antrena câţiva dintre creatorii care cred în campanie, pentru că există un grup dedicat acesteia. Intenţionez să discut cu ei şi să văd în ce fel şi ei pot să împrumute din energia şi din aura lor acestei campanii.

AGERPRES: Care va fi poziţia ministerului în cazul unui eşec al campaniei?

Corina Şuteu: Eu nu văd această campanie decât, deja, ca pe un succes. Şi am să explic. În primul rând, mie nu mi se pare că suma strânsă este totul. Cred că este extrem de important că un nume mare de oameni, deja 3.000, au donat. Până la sfârşitul campaniei, va fi un număr mult mai mare. E important că oamenii au crezut că merită să donezi. Este un proces, dintr-un anumit punct de vedere, complet revoluţionar în modul în care participi la un act cultural. E, de fapt, un proiect idealist şi utopic în modul în care a fost lansat. Deci, atenţia asupra lui, faptul că a aflat atâta lume despre 'Cuminţenia Pământului', faptul că, în momentul de faţă, statuia lui Brâncuşi este vizitată şi a intrat în atenţia publică cu totul altfel decât era mi se pare, de asemenea, un succes. În fine, faptul că s-a lansat acest subiect al strângerii de fonduri prin participare individuală, prin participarea companiilor, printr-o participare care să completeze participarea statului... Criticile care s-au adus legate de faptul că există sau nu există bani ca statul să achiziţioneze statuia nu-şi au sensul, dacă ne uităm la această campanie ca la o campanie de responsabilizare în sensul cel mai înalt al oamenilor care vor să participe direct la actul de cultură. Cred că în acest fel trebuie văzute lucrurile. Şi atenţia asupra 'Cuminţeniei Pământului' a reatras atenţia asupra Ansamblului de la Târgu Jiu şi asupra faptului că foarte multe dintre operele lui Brâncuşi, majoritatea de fapt, sunt în străinătate. A redeschis subiectul Brâncuşi, într-o lumină care, în Anul Brâncuşi, e o formă de celebrare, inedită, dar o formă de celebrare.

AGERPRES: În ce stadiu se află procesul de retrimitere a documentaţiei către UNESCO pentru Ansamblul de la Târgu Jiu? Dar Muzeul Brâncuşi?

Corina Şuteu: Dincolo de Ansamblu, avem şi chestiunea Muzeului de la Târgu Jiu şi, deocamdată, înaintăm pe calea constituirii unui grup internaţional care să poată să participe, până la finele acestui an, în definirea, cel puţin a modului în care trebuie conceput acest proiect, nu numai din punctul de vedere al conceptului, ci şi din punct de vedere practic. Avem discuţii în continuare, am aşteptat să treacă şi alegerile locale ca să vedem exact cum redimensionăm lucrul la proiect şi aştept, în mod special, să sosească un nou secretar de stat pe patrimoniu, care se va ocupa şi de muzee şi care, la rândul său, va prelua subiectul mult mai activ.

AGERPRES: În ce fel va impulsiona activitatea ministerului numirea unui nou secretar de stat în locul lui Mihai Ghyka, specializat în domeniul Patrimoniului? Ce aşteptaţi de la anunţatele întâlniri săptămânale de la minister pentru salvarea Patrimoniului?

Corina Şuteu: E greu să spunem impulsiona, în momentul în care mandatul acesta este deja în curs. E vorba, mai degrabă, de o continuare a lucrului la tezele Patrimoniului, care, de fapt, participă şi la continuarea grupului de lucru extrem de complex pentru Codul Patrimoniului. Asta este una din priorităţile guvernamentale care vor fi continuate. Am avut o întâlnire foarte bună cu doamna Derer în legătură cu avansarea pe acest Cod al Patrimoniului şi, cu toate că suntem conştienţi de dificultatea acestui demers, el e foarte important şi constant ne preocupăm de asta. Venirea unui secretar de stat va permite ca această activitate să continue în mod coerent. Ea deja se întâmplă. Repet, aici nu e vorba decât de o continuare a unui efort deja angajat. Un al doilea mare dosar al Patrimoniului este Institutul Naţional al Patrimoniului, Planul Naţional de Restaurare, program pe care dorim la nivel interministerial să-l relansăm în legătură cu Roşia Montană. Vrem să reluăm această discuţie.

Întâlnirile cu Ordinul Arhitecţilor din România, pe care vrem să le facem la sugestia lor, să avem întâlniri săptămânale, şi pe care le va continua secretarul de stat care va veni, vor permite concentrarea pe acele zone, acele domenii care trebuie să rămână constant în atenţie. Pentru că Patrimoniul nu este un domeniu pe care îl tratezi în mod acut. Există intervenţii de urgenţă, există o necesitate de intervenţie de urgenţă şi vreau să insist aici că, de pildă, pe Legea de abilitare, unul dintre domeniile pe care am dorit să facem o modificare legislativă simplă care să permită intervenţia în urgenţă ar fi fost bine s-o putem face. Nu se poate, vom relua acest dosar. Patrimoniul are o dimensiune de constanţă şi de preocupare care trebuie să pornească şi să fie extrem de riguros urmărită. Cred că suntem cu toţii de acord că e un domeniu care se află în criză şi poate că, până la sfârşitul anului, ce vom obţine prin tezele Patrimoniului, prin lucrul la Codul Patrimoniului şi prin iniţiative legislative, care poate chiar dacă nu vor fi finalizate ele se vor consolida, este să reglăm urgenţe ale acestui domeniu pe care orice ministeriat va trebui să le urmărească în continuare.

AGERPRES: Cum răspundeţi "scrisorilor" care contestă intenţiile legislative ale ministerului în domeniile cinematografiei, sau, mai recent, din partea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, care acuză "presiuni" şi "umiliri publice" în urma recentelor evaluări de management?

Corina Şuteu: Cred că sunt două întrebări diferite. Eu am acceptat faptul că, din păcate, legea de abilitare pe cinematografie, arheologie şi patrimoniu n-a trecut. Am acceptat cu tristeţe şi surpriză. Ceea ce m-a surprins oarecum neplăcut a fost modul în care s-a raportat Legislativul la Executiv. Dacă noi, Executivul, propunem în vacanţă parlamentară anumite măsuri este deoarece considerăm că avem încrederea Legislativului să le facem şi asta este ceva firesc, repet, într-un proces democratic. Şi am propus modificări a căror relevanţă, legitimitate este reală. Asta face o administraţie. Se uită într-un domeniu, vede ce e important să fie făcut şi într-o bună credinţă propune aceste schimbări. Voi continua consultările în aşa fel încât legitimitatea acestor măsuri să fie agreată cât se poate de mult şi nu o voi face doar pe aceste domenii, ci şi pe altele, care sunt domenii prioritare şi a căror importanţă e foarte mare în sistem, cum ar fi legea instituţiilor de spectacol, ori cea a proiectelor culturale.

La cealaltă întrebare, scrisoarea care mi-a fost adresată, de neîncredere asupra comisiilor, aici răspunsul meu este că primesc scrisori de contestare destul de des. Un ministru primeşte foarte multe scrisori de contestare. Tot ce pot să răspund este că, din punctul meu de vedere, există bună credinţă în organizarea acestor comisii. Dacă s-au făcut greşeli ele pot fi contestate şi apoi procedura continuă. Este adevărat - aici nu vorbesc neapărat ca ministru, ci ca om de cultură - există, din punctul meu de vedere, o problemă reală în modul în care sunt abordate contestaţiile la anumite concursuri pentru că se judecă contestaţia pur procedural nu pe fond, apoi posibilitatea de a o judeca pe fond este pusă în dificultate de felul în care, la ora aceasta, funcţionează Legea managementului instituţiilor publice. Această lege, cred că, la rândul ei, ar trebui să suporte modificări. Şi s-a discutat despre aceasta de la începutul mandatului fostului ministru. Ea trebuie, însă, să sufere modificări corelate cu alte schimbări şi acestea trebuie foarte bine gândite, în aşa fel să nu creăm o situaţie mai rea chiar decât este astăzi. Deci, răspunsul meu la contestaţiile legate de buna credinţă în privinţa comisiilor şi la termenul "umilire", care e folosit în contestaţie, este că regret că ea e percepută aşa, nefiind vorba decât de o aplicare a unor norme, aşa cum ministerul a înţeles de cuviinţă să o facă. Oricum, aceste concursuri s-au petrecut între ministeriatul trecut şi ministeriatul meu.

AGERPRES: Aşadar, cât de drastică veţi fi - pentru a vă cita - în cazul CNC?

Corina Şuteu: Îmi menţin afirmaţia şi n-am luat încă o decizie a modalităţii de a fi drastică, dar cred că în sistemul industriei cinematografice e nevoie de un gest simbolic.

AGERPRES: Prin ce pârghii veţi susţine industriile creative? Ce face Ministerul Culturii pentru "creativi", cum vă place să le spuneţi?

Corina Şuteu: Sunt mai multe lucruri de spus. Am reluat CultIN-ul, pentru că, tocmai din cauza lipsei unei metodologii adaptate industriilor creative, mi-am dat seama că, iarăşi, procedural, competiţia CultIN nu şi-a adus roadele pe care le-am aşteptat, dar ea va avea un efect până în toamnă. Va fi mult mai adaptată industriilor creative, de data asta.

În al doilea rând, vom avea o alocare importantă către unitatea de management legată de România Creativă, un program care va beneficia de fonduri europene, extrem de important, prin care se vor susţine industriile creative din ţară prin oferirea unor training-uri, prin oferirea unui tip de mentorat care să dezvolte grupurile creative capabile să lucreze în meşteşuguri, în design, în tot ceea ce sunt industriile creative. Şi acesta este un program de care ne bucurăm să aflăm că dimensiunea fondurilor alocate este foarte importantă.

Apoi, Institutul Naţional de Formare şi Cercetare Culturală lucrează la o Carte albă a industriilor culturale şi creative. Suntem în legătură cu Ministerul Economiei pentru această strategie a României Creative. Avem un grup în acest sens în minister, alcătuit din Platforma Cultura Vie, coordonată de Raluca Pop, şi intenţionez să rog pe încă un consilier să întărească acest grup, care să fie cu adevărat dedicat direcţiei acesteia.

Este important de spus că asta este o terminologie şi un conţinut care e inovator pentru Ministerul Culturii. Administraţia noastră n-a gestionat până acum chestiunea industriilor creative, deci, în paralel, administraţie învaţă să gestioneze şi dezvoltă programe. Şi, fireşte că există şi obstacole, fireşte că există şi momente de piedică, dar, în esenţă, e o direcţie care, cred eu, va reprezenta un vector de evoluţie chiar a administraţiei din minister pentru că va avea o chestiune dedicată.

Nu întâmplător, deşi pare că vorbesc despre altceva, domeniul acesta al relaţiilor internaţionale - afacerilor europene vreau să-l întăresc cât se poate în minister, în aşa fel încât tot cea ce ţine de piaţa digitală, de Legea drepturilor de autor, de prezenţa noastră la Consiliul European pe domeniul Media şi Audiovizual să fie o prezenţă constantă, competentă, cu expertiză foarte bună. L-am invitat, şi sper să răspundă acestei invitaţii, pe comisarul european pentru economie şi societatea digitală, Günther Oettinger, să vină în august în România şi vom organiza şi atunci un atelier de lucru pe problematica audiovizuală.

Deci, industriile creative, cu dimensiunea lor - meşteşuguri, dar şi cu dimensiunea lor - audiovizual sunt o zonă de interes foarte mare în minister în acest moment.

AGERPRES: Ce se mai întâmplă la Opera Naţională din Bucureşti? E pace sau liniştea dinaintea furtunii? Vorbeaţi de iniţiative legislative ale ministerului care să deblocheze, odată cu situaţia de la Operă, şi impasul altor instituţii de spectacol. Ce ne puteţi spune concret în acest sens?

Corina Şuteu: Am avut o iniţiativă legislativă în acest sens pe care contez s-o dezvolt până la capăt. În acest moment, Corpul de control al primului ministru se află acolo. Aştept primele rezultate şi atunci voi face un anunţ public în legătură cu deciziile legate de Operă. Asta din punct de vedere structural.

În ceea ce priveşte contractele, colaborările internaţionale, ştiu că Beatrice Rancea este în negociere cu diverşi artişti. Din ceea ce ştiu eu, ea a propus, în continuare, colaborări lui Johan Kobborg şi Alinei Cojocaru şi sunt sigură că intenţia ei e să deschidă, în continuare, Opera Naţională către aceste colaborări.

Pentru iniţiativa legislativă, însă, va trebui să negociez din nou cu toţi partenerii sociali implicaţi, inclusiv cu sindicatele. Am avut o scrisoare publică adresată de Cartel Alfa, mă voi vedea cu Cartel Alfa şi încep un larg proces de consultări în aşa fel încât această iniţiativă legislativă, care include şi modificări legate de AFCN, de Legea instituţiilor de spectacole să poată cu adevărat să aibă o asumare de către sector şi să ne punem de acord asupra termenilor în care această asumare poate să conducă la o modificare legislativă solidă şi în sprijinul instituţiei de spectacol. Pentru că trebuie spus, la ora asta, există blocaje foarte multe. E o lege desuetă, care nu răspunde unor necesităţi absolut normale. O instituţie de spectacol trebuie să poată să facă contractualizare pe stagiune cu invitaţi străini, nu trebuie să ocolească constant legea. Ideea asta că noi avem acum o legislaţie care, de fapt, obligă managerul să găsească alte soluţii, nu pe cele existente în lege, e, de fapt, o situaţie de impas. Acest impas trebuie deblocat.

AGERPRES: De ce aţi abandonat proiectul construirii unei noi săli de spectacol în Capitală?

Corina Şuteu: Din punctul meu de vedere, refacerea şi reluarea în administrare a Sălii Palatului mi se pare că e un lucru foarte bun şi opţiunea mea e legată de timpul pe care îl am la dispoziţie. Pentru că eu cred că e foarte important să dai drumul la lucruri al căror orizont poţi să-l precizezi cât de cât.

AGERPRES: Primarul general, Gabriela Firea, a revenit asupra afirmaţiilor sale legate de organizarea concertelor din Bucureşti. A precizat că se referea la mega-concerte. Va avea loc întâlnirea pe care aţi anunţat-o?

Corina Şuteu: Eu, în orice caz, intenţionez ca această întâlnire să aibă loc. Şi o să explic, poate mai în detaliu, de ce. Pentru că eu cred că procesul capitalelor culturale a lansat în România, în fine, ideea că e necesar ca orice mare oraş să aibă o strategie culturală care e o strategie de dezvoltare. Pentru mine, întâlnirea cu doamna primar Firea e legată de explicarea acestei dimensiuni a importanţei evenimentelor culturale într-un oraş. Şi, mai ales, de explicarea felului în care se întâlnesc sistematizarea oraşului cu modul în care există evenimentele, în care instituţiile culturale se înscriu în acest circuit şi de ce ele produc calitatea vieţii. Cred că acesta e un subiect foarte puţin tratat, el a fost relansat acum, odată cu competiţia pentru capitalele culturale. Multe din oraşe nici măcar nu-şi puneau problema că trebuie să aibă o strategie culturală. Ele considerau că trebuie să aibă o strategie de dezvoltare urbană separată de strategia culturală. Pentru mine, e crucial să reintroducem noţiunea de dezvoltare culturală ca o noţiune a dezvoltării strategice într-un oraş cum e Bucureştiul. Oricum, mi-aş fi luat această întâlnire. Sunt bucuroasă să invit Ordinul Arhitecţilor la această discuţie şi de asemenea ARCUB-ul pentru că sunt două dintre entităţile, pe de-o parte care construiesc programare culturală, pe de altă parte, construiesc şi evaluează din punct de vedere urban oraşul. Ordinul Arhitecţilor a avut şi are foarte multe iniţiative la acest nivel, dimensiunea zonelor pietonale, modul în care acestea se întâlnesc cu zonele aglomerate, felul în care există o coerenţă arhitecturală şi comunitară a oraşului. Iarăşi, revin la propunerile legislative pe care le-am făcut prin legea de abilitare. A existat acolo, pentru Patrimoniu, şi o propunere legată de iniţierea unei zone a memoriei colective. Deci, în anumite situaţii ai monumente de clasa A şi de clasa B, dar ai şi zone ale memoriei comunitare, cum e Calcanul. Sigur că acolo există, din fericire, şi o clădire clasată monument istoric a arhitectului Galeron, dar dincolo de asta, este o zonă în care comunitatea oraşului se regăseşte. Şi există asemenea zone. Şi de aceea e important, cred eu. Aşa am şi justificat reacţia mea. Ministerul Culturii nu e un organizator de eveniment, dar este un arhitect al modului în care cultura are importanţă strategică.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre evenimentele legate de aniversarea Centenarului. Are Ministerul Culturii o strategie şi în acest domeniu?

Corina Şuteu: Se lucrează pe toate aceste dimensiuni. Pe 1918, pe Centenar, acolo există un grup interministerial, există o lege a Centenarului, Guvernul a asumat acest foarte important proiect. Lucrăm, de asemenea, săptămânile acestea pentru Europalia 2019, va avea loc o vizită la începutul lui august a preşedintelui Europalia.

Totodată, lucrăm pentru sezoanele culturale, foarte curând vom numi un comisar al sezonului cultural între Franţa şi România. Am avut multe discuţii în ultimele luni în legătură cu asta. Şi pentru aceste proiecte voi dedica acum un grup de lucru special alcătuit din consilieri, dar şi administraţia Ministerului Culturii în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, cu Cancelaria Primului Ministru şi, bineînţeles, Preşedinţia. Sezonul Cultural este organizat prin intervenţia Guvernului, MAE, Ministerului Culturii şi ICR.

Rolul Ministerului Culturii în aceste trei-patru mari proiecte e pe cale să se definească şi atenţia mea se concentrează în acest moment pe faptul că aş dori, tocmai că mandatul e scurt, să punem în mişcare un tip de structură a cărei stabilitate să poată să fie asigurată atât prin persoane cât şi prin modul de lucru. Am avut discuţii atât la nivelul Preşedinţiei, cât şi la nivelul prim-ministrului în legătură cu asta şi sper ca până la sfârşitul lunii iulie să avem o imagine mult mai consolidată despre tot acest pachet de proiecte care se vor întâmpla anii viitori, dar pentru care planificarea să înceapă să fie făcută de-acum.

AGERPERS: Există o întrebare la care aţi fi dorit să răspundeţi şi nu v-am adresat-o? Vă rog.

Corina Şuteu: Ce-aş vrea să vă spun este că Ministerul Culturii trebuie să-şi recâştige un loc strategic între ministerele guvernelor. Nu a acestui guvern. Trebuie să-şi recâştige un loc fundamental în absolut tot ceea ce priveşte strategiile guvernamentale. Deocamdată, prin natura moştenirii pe care-o ai la minister şi a administraţiei culturale, el a pierdut acest loc. Şi cred că sectorul cultural trebuie să fie conştient de asta, că e un minister care trebuie să-şi recâştige vocea de element fundamental de dezvoltare. În momentul de faţă, ministerul e definit prin instituţii, prin evenimente, prin figuri publice, dar o administraţie se defineşte prin politica publică pe care o duce, prin importanţa acelei politici publice. AGERPRES/(A - autor: Daniel Popescu, editor: Mirela Bărbulescu)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.