Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 13 mai /Agerpres/ - Lungmetrajul "Bacalaureat", selectat în competiţia oficială a ediţiei din acest an a Festivalului de la Cannes, este un film despre raportul care ar putea exista între corupţie şi un anume gen de educaţie perpetuat în România, dar şi despre dificultatea părinţilor de a-şi regla discursul moral în relaţie cu copiii lor, după cum a declarat regizorul peliculei, Cristian Mungiu, într-un interviu acordat AGERPRES.

Cristian Mungiu vorbeşte, în interviul pentru AGERPRES, despre relaţia dintre corupţie şi bacalaureat, despre modul în care un anumit tip de comportament erodează relaţiile interpersonale, dar şi despre cât de îndreptăţiţi sunt părinţii să ţină discursuri morale copiilor lor.

Mungiu face referire şi la situaţia cinematografiei din România. În acest context, regizorul precizează că l-ar deranja foarte tare dacă după Festivalul de la Cannes s-ar alege doar cu felicitările obişnuite, dar nu se va schimba nimic în situaţia cinematografiei româneşti.

Filmul "Bacalaureat" va fi prezentat în premieră mondială simultan la Cannes şi la Bucureşti, pe 19 mai. La Bucureşti, filmul va fi proiectat la Sala Palatului, de la ora 19,00. Începând din 20 mai, cel mai nou film al lui Cristian Mungiu va putea fi văzut pe marile ecrane româneşti.

"Bacalaureat", cunoscut în perioada de pregătire sub numele de "Fotografii de familie", spune povestea unui doctor dintr-un mic oraş de provincie care trebuie să decidă care e cea mai bună cale de urmat pentru copilul lui în contextul societăţii româneşti de astăzi. Filmul îi are în rolurile principale pe Adrian Titieni şi pe Maria Drăguş.


AGERPRES: Din punctul meu de vedere sunt două teme majore care răzbat din film, corupţia şi bacalaureatul, şi care sunt foarte dezbătute. Care este povestea din "Bacalaureat" din punctul dumneavoastră de vedere, ce aţi vrut să arătaţi publicului?

Cristian Mungiu: În primul rând, odată ce eliberez filmul în public, îmi asum orişice fel de interpretare a celor care îl văd, deci punctul meu de vedere devine mai puţin important. Dar ce aţi sesizat e destul de corect, în sensul în care m-a interesat dacă există un raport între corupţia despre care vorbim cu toţii şi un anume gen de educaţie pe care îl perpetuăm. Pentru că nu legăm neapărat direct lucrurile astea, dar s-ar putea, dacă citim pleiada de ştiri pe care le vedem pe temele astea, să constatăm că la un moment dat există o legătură între lucrurile astea. Şi m-a interesat să sondez nu neapărat acel gen de corupţie publică care se manifestă în România şi care e apanajul ştirilor, şi mă interesează mai puţin, ci mă interesează felul în care genul ăsta de comportament erodează un anume fel de relaţii interpersonale şi ajunge să te cotropească aşa, pe dinăuntru, până la momentul la care nu-ţi mai dai seama cât de moral eşti tu însuţi şi câtă cădere ai să ţii discursuri morale celor apropiaţi ţie şi mai cu seamă copiilor tăi. Până la urmă, filmul vorbeşte în principal despre dificultatea de a-ţi regla acest discurs moral în raport cu copilul tău, într-o ţară în care în kitul de supravieţuire întotdeauna se află această capacitate de a te descurca.

AGERPRES: În film apar mai multe tipuri de corupţie - în învăţământ, în sănătate, în poliţie. Aţi vrut "să daţi de pământ" cu tot sistemul, în mod artistic?

Cristian Mungiu: Nu e un film în principal despre sistem. Întotdeauna pentru mine sistemul şi societatea sunt un fundal. Fac filme realiste şi, prin urmare, instituţiile astea, nu ştiu cum să spun, se vâră ele singure în film. Filmul este despre oameni şi sper că rămâne despre oameni, pentru că dramele întotdeauna şi problemele sunt în principal la raportul cu cei la care ţii, sunt chestiuni apropiate şi intime şi nu vreau să fac cronici socio-politice, nu asta e treaba mea. Pe mine mă interesează cum rezolvăm nişte probleme dintr-astea la nivel individual, cum te raportezi la ele din punct de vedere moral. Şi chiar dacă fundalul ăsta există şi sunt convins că unii îl vor interpreta ca un fel de critică socială, partea care contează pentru mine cel mai mult e răspunsul personal la această dilemă. Ce faci în clipa în care ajungi la vârsta la care eşti dezamăgit de felul în care ţi-ai dus traiul şi ce concluzii tragi pentru copilul tău?

AGERPRES: Denumirea "Bacalaureat" şi ideea generală a filmului au apărut după ce a început să fie mediatizat subiectul bacalaureatului în ultimii ani sau este o temă care ţine de imigraţie, de dorinţa de a-ţi trimite copilul la o viaţă mai bună, în străinătate?

Cristian Mungiu: Sunt multe lucruri legate. Eu citesc foarte multă presă, pentru că am lucrat în presă şi e un fel de a mă informa în permanenţă. Şi am aşa nişte foldere cu subiecte pe diferite teme. Şi aveam un subiect de învăţământ, de educaţie, cu foarte multe subiecte şi poveşti din presă despre bacalaureat, şi un altul despre corupţie şi altul despre familie. Şi într-o bună zi, gândindu-mă că niciuna dintre poveştile alea nu era suficient de puternică în sine, am avut ideea de a încerca să le intersectez şi intersectându-le mi s-a părut că pot să găsesc nişte legături între ele şi să ating toate subiectele astea.

AGERPRES: Este şi o notă personală în spatele filmului, teama dumneavoastră ca părinte, care v-a influenţat?

Cristian Mungiu: Întotdeauna sunt nişte note personale în film, dar nu sunt biografice la modul ăla la care preiei identic un episod şi îl plasezi în film. E vorba de o preocupare a ta pentru un subiect anume şi sigur are de-a face cu faptul că sunt părinte în momentul de faţă şi trebuie să iau nişte hotărâri legate de copii.

AGERPRES: În câte ţări a fost vândut filmul?

Cristian Mungiu: Din câte ştiu eu, anul trecut sau pe raportul dinainte de Cannes, erau 30 şi ceva de ţări.

AGERPRES: O să le oferiţi posibilitatea românilor să vadă filmul concomitent cu publicul de la Cannes. Este o premieră acest mod de prezentare. De ce aţi decis să faceţi astfel?

Cristian Mungiu: În primul rând, îmi place să fac lucruri în premieră şi, în acelaşi timp, pentru că eu am un fel de respect pentru publicul din România. Fac filme în română în continuare, nu m-am dus la Hollywood să fac filme în limba engleză. Deci, îmi doresc să fie văzute aici şi am constatat că exista frustrarea asta legată de delay-ul între momentul la care filmul se prezintă internaţional şi în România şi am încercat să-l elimin. În momentul de faţă, răspunderea, din punctul meu de vedere, e la public. Dacă după efortul ăsta pe care l-am făcut, care organizatoric e destul de complicat, nu vor fi 4.000 de oameni (la Sala Palatului, n.r.), care să vină să vadă filmul în acelaşi timp (cu publicul de la Cannes, n.r.) o să fiu uşor dezamăgit, dar mi-am asumat.

AGERPRES: Anul acesta avem două filme în selecţia oficială de la Cannes - "Bacalaureat" şi "Sieranevada", de Cristi Puiu, - un lucru important pentru România, dincolo de performanţa dumneavoastră, a regizorilor. Noul ministru al Culturii a anunţat la rândul său planuri importante pentru cinematografie. Ce ar trebui făcut legat de starea cinematografiei din România?

Cristian Mungiu: Noi ne facem treaba şi aşa e normal. Problema la Cultură este că miniştrii ăştia stau foarte puţin. Şi au mai fost miniştri care au avut planuri. Corina Şuteu e un ministru care provine dintr-un manager cultural foarte preocupat de cinema, deci m-aş bucura foarte mult să-şi poată pune planurile în funcţionare, dar e un Guvern special, cu un mandat destul de limitat şi sper să şi apuce să facă lucrul ăsta.

AGERPRES: Credeţi că se va întâmpla ceva pozitiv pentru cinematografie în ţară dincolo de cronicile favorabile şi prezenţa dumneavoastră la Cannes?

Cristian Mungiu: Nu pot decât să sper. M-ar deranja foarte tare ca după festivalul ăsta să ne alegem cu felicitările obişnuite, dar să nu se schimbe nimic. AGERPRES/(A - autor: Mădălina Cerban, editor: Florin Marin)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.