Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Baia Mare, 10 aug /Agerpres/ - Istoria Văii Râului sau Valea Vaserului din Munţii Maramureşului, cum e cunoscută în ţară şi străinătate pentru peisajul sălbatic şi trenul Mocăniţa, a fost pusă în paginile unei cărţi document care relevă importanţa comunităţii româneşti, dar şi a coloniştilor ţipţeri de-a lungul secolelor în acest loc în care turismul a devenit azi o componentă economică importantă.

Autorul cărţii "Istorie şi tradiţie pe Valea Râului ( Vaser)", Ştefan Andreica, salariat al Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Sighetu Marmaţiei, sectorul Vişeu de Sus, a declara, luni, pentru AGERPRES, că lucrarea sa a fost inspirată din respectul pentru tradiţia locului şi din dorinţa de a salva de la uitare un trecut care azi a reaşezat oraşul Vişeu de Sus şi Valea Vaserului într-un top al turismului naţional şi internaţional.

"Cel mai probabil, susţin izvoarele istorice, Valea Râului, acum cunoscută sub numele de Valea Vaserului, a fost cartografiată în căutarea de minereuri, prin 1211, de către cavalerii teutoni. Acesta pare a fi primul an de referinţă în care se vorbeşte despre Vişeu, despre Valea Râului, iar mult mai târziu prin 1453, Iancu de Hunedoara emite o diplomă prin care arată că localnicii devin prin donaţie proprietarii acestor locuri, iar pe la 1800, ţipţerii sunt aduşi de administraţia imperiului austriac să colonizeze zona şi aleg să se stabilească de-a lungul Văii Râului, într-un aşa numit cartier care şi azi e cunoscut sub numele de ţipţeri. Colonizarea a fost făcută de germano-austrieci pentru a exploata bogăţiile pădurilor, îndeosebi lemnul, dezvoltând o întreagă industrie forestieră în zonă", a spus Ştefan Andreica.

Autorul lucrării arată că denumirea de "Valea Vaserului" a fost dată de colonişti şi semnifică numele vechi românesc de "Valea Râului".

"Localnicii aveau o vorbă când mergeau pe ceea ce azi ştim de Vaser: 'mergem pe Valea Râului', spuneau ei. Asta era şi este de fapt adevăratul nume al Vaserului, de Valea Râului. Folosit sute de ani, numele de Valea Vaserului s-a aşezat în memoria locului fiind păstrat până azi. Partea inedită a documentării mi-a fost prilejuită de arhivele statului din Cluj-Napoca şi arhiva Direcţiei Silvice Maramureş unde am descoperit că nobilii din zonă au fost posesorii a peste 19.000 ha de pădure sub formă composesorală pe baza unor acte de vânzare-cumpărare. E un document rar care demonstrează că românii acelor vremuri au fost primii proprietari ca ulterior pădurea să fie folosită de noii colonişti", a mai precizat Ştefan Andreica.

Cunoscutul defileu al Văii Vaserului, odinioară exploataţie forestieră însemnată unde s-a practicat şi plutăritul, a fost şi terenul de luptă al armatelor în cele două războaie mondiale, locul păstrând numeroase artefacte care arată trecerea războiului prin aceste locuri, acum căutate de turişti.

Un capitol special al cărţii este dedicat notelor de călătorie apărute în presa vremii în ziarele româneşti şi străine, iar cele peste 150 de fotografii, majoritatea alb-negru, arată Valea Vaserului ca loc de relaxare, vânătoare şi plăcere de a petrece în sânul naturii. AGERPRES / (AS - autor: Leontin Cupar, editor: Marius Frăţilă)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.