COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 05:00 si 09:00 se va semnala ceată ce determină scăderea vizibilităţii local sub 200 m şi izolat sub 50 m in Județul Gorj, Județul Olt, Județul Vâlcea, Județul Dolj; COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 04:00 si 09:00 se va semnala local ceață care determină scăderea vizibilității sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Bacău, Județul Vrancea; COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala ceaţă care determină scăderea vizibilităţii, local sub 200 m, izolat sub 50 m in Județul Cluj; COD GALBEN: 07-12-2019 Intre 02:00 si 08:00 se va semnala local ceață care determină reducerea vizibilității sub 200 m și izolat sub 50 m, asociată și cu depuneri de chiciură in Județul Alba, Județul Alba, Județul Covasna, Județul Braşov, Județul Mureş, Județul Harghita, Județul Sibiu;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Bucureşti, 7 aug /Agerpres/ - Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), dr. Aurel Vainer, consideră că Şcoala de vară "Teme fundamentale ale istoriei evreilor din România", desfăşurată în localitatea Cristian, judeţul Braşov, reprezintă o reuniune foarte interesantă, o experienţă reuşită, utilă.

"A fost o reuniune foarte interesantă. Am participat primele două zile şi vreau să vă spun că lecţiile s-au încheiat toate cu dezbateri cu un caracter deschis şi în care cursanţii au putut să formuleze cele mai diverse întrebări, la care profesorii au dat răspunsurile cuvenite. Consider că a fost o experienţă reuşită, utilă, deopotrivă pentru cei interesaţi în problemele cercetării şi cunoaşterii istoriei evreilor din Românie, dar şi pentru noi evreii la modul general", a spus Vainer, într-o declaraţie AGERPRES.

El a amintit că tematica prezentată în cadrul şcolii, organizată între 2 şi 9 august, de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER), a acoperit o tematică largă legată atât de studiul istoriei în general, dar şi de problematica istoriei evreilor, în particular.

"Un loc important l-a constituit în program prezentarea unor elemente de istorie a comunităţilor evreieşti. De altfel, ceea ce e specific în organizarea în diaspora a evreilor este această organizare comunitară, care a avut un rol foarte important mai ales sub aspectul dezvoltării membrilor comunităţilor evreieşti pe plan cultural", a precizat preşedintele FCER.

Au fost abordate teme legate de istorie social-economică, leadership evreiesc, aspecte ale culturii evreieşti, cât şi a impactului cu cultura română, particularităţi ale unor mari direcţii spirituale evreieşti, prezente şi în România: hasidism, haskala sau sionism. Unele aspecte ale dinamicii antisemitismului şi a unor mişcări cu obiective antievreieşti şi xenofobe au fost prezente în dezbateri, cursurile urmând a se încheia cu o analiză a unor recente sondaje despre imaginea evreului şi a culturii evreieşti în cadrul societăţii româneşti contemporane.

Cursurile au fost urmărite de 30 de tineri, studenţi, masteranzi, doctoranzi şi tineri doctori în ştiinţe, din diverse domenii ale disciplinelor umaniste: istorie, ştiinţe politice, filologie, teologie etc. O parte dintre participanţi sunt absolvenţi ai liniilor masterale de studii iudaice, o realitate relativ nouă, în peisajul universitar românesc, informează un comunicat al CSIER, transmis AGERPRES.

Conferinţele au fost susţinute de nume cunoscute în domeniu: Madeea Axinciuc, Mihai-Răzvan Ungureanu (Universitatea Bucureşti), Cristian Vasile (Institutul de Istorie "Nicolae Iorga"), Ladislau Gyemant, Lucian Nastasa, (Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca) Alexandru Florian, (Institutul  Naţional de Studiere a Holocaustului), Lya Benjamin, Anca Ciuciu, Camelia Crăciun, Adrian Cioflanca (Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România) şi Liviu Rotman (SNSPA), ultimul fiind coordonatorul Şcolii de Vară.

Din Israel au fost prezenţi doi oaspeţi: Raphael Vago (Universitatea Tel Aviv) şi Mordechai Zalkin (Universitatea "Ben Gurion" din Beersheva), primul fiind cetăţean român.

În programul evenimentului mai figurează două mese rotunde, în care se va încerca dezbaterea unor teme controversate, dar şi un schimb de opinii despre proiectul unui muzeu de istorie evreiască în România, ca şi o dezbatere a unui film documentar despre muzica evreiască din Europa de Est, realizat de Radu Gabrea.

Potrivit CSIER, în perioada interbelică, cifra maximă a evreilor în România era de circa 780.000, în timp ce, în prezent, conform datelor ultimului recensământ, pe întreg teritoriul românesc mai trăiesc, numai 3.600 evrei, media de vârstă a acestei populaţii fiind foarte ridicată. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Popescu, editor: Cristian Anghelache)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.