Braşov, 24 feb /Agerpres/ - Ceasul din turnul Casei Sfatului împlineşte 125 de ani şi, după cum se prezintă în momentul de faţă, mai poate funcţiona 25-30 de ani, a precizat pentru AGERPRES, Zoltan Boer, cel care are grijă de funcţionarea ceasului.

"Acest ceas, fabricat în anul 1890 a fost adus de la un muzeu din Germania în luna septembrie 2010, după ce vechiul orologiu din turnul Casei Sfatului, realizat de inventatorul Johann Mannhardt în anul 1875 s-a defectat. Nu putea să efectueze bătăile de sfert de oră şi de oră, pentru că îi lipsea pendula. În anul 2009 s-a pus problema şi a bătăilor, pentru că exista clopotul orologiului sus în turn, şi atunci am primit sarcina să mă ocup de această problemă. Trebuia să căutăm un ceas, unul vechi şi identic cu cel care nu mai funcţiona. Atunci am dat un anunţ în săptămânalul braşovean de limba germană Karpaten Rundschau, la Munchen, unde a fost fabricat şi primul ceas şi, la un interval de 2-3 săptămâni, primesc un telefon de la Francisc Incze, un braşovean plecat acum 30 de ani din Braşov care a citit anunţul în ziarul Neue Kronstadt Zeitung, care apare pentru românii stabiliţi acolo. El cunoştea pe cineva care avea un muzeu de ceasuri, pe care dorea să-l desfiinţeze. L-a întrebat şi avea un ceas exact ca acela pe care îl căutam noi. Atunci ne-a pus în legătură şi ne-am înţeles asupra preţului care era de 3.000 de euro, un preţ deloc mare pentru un asemenea ceas valoros", a afirmat Boer.

Suma de 3.000 de euro a fost constituită din 2.000 de euro, bani strânşi în urma unor manifestări realizate în cadrul festivalului Musica Coronensis de organistul Bisericii Negre, Steffan Schland, iar restul i-a dat Consiliul Judeţean care a înţeles importanţa funcţionării ceasului într-o clădire istorică, simbol al Braşovului.

"Ceasul vechi a funcţionat în turnul Casei Sfatului vreo 113 ani, până în anul 1953 când s-a defectat. Cineva l-a reparat, dar s-a uitat cine, a rămas fără pendulă, iar după câţiva ani buni s-a făcut o improvizaţie, fiind acţionat electromagnetic doar ceasul, fără bătăile de sfert de oră, şi oră. În anul 1994 am intrat eu să mă ocup de acest ceas, la rugămintea unui prieten. Sunt pensionar, am lucrat la Electrica Braşov. Am venit şi am văzut despre ce este vorba. Îi lipsea pendulul, dar avea şi o serie de defecţiuni mecanice. Urma să se desfăşoare Festivalul Internaţional 'Cerbul de Aur', ştiam că TVR va transmite în direct, Casa Sfatului şi turnul cu ceasul vor fi filmate, şi nu dădea bine ca ceasul să nu funcţioneze. Aşa că am stat lângă ceas primele două seri şi am mişcat limbile din minut în minut, având un cronometru, iar a treia zi am reuşit să-l fac să funcţioneze şi a funcţionat până în anul 2010 când a fost schimbat", îşi aminteşte Zoltan Boer.

Ceasul a fost coborât din turnul Casei Sfatului, a fost curăţat şi expus într-o încăpere a Muzeului Judeţean de Istorie. Ceasul nou a fost adus din Germania chiar de fiul acestuia care lucrează în construcţii, şi care l-a şi urcat în turnul Casei Sfatului, în ziua de 15 septembrie 2010 şi, după cum se prezintă în acest moment, mai poate funcţiona 25-30 de ani, apreciază Boer.

"Ar fi fost foarte simplu de montat un ceas electronic comandat prin satelit, aşa cum se întâmplă cu ceasul de la Biserica Neagră,d ar este totuşi Muzeul Judeţean de Istorie şi atunci se cere autenticitate şi de aceea s-a mers pe varianta de a păstra acest ceas mecanic", a adăugat Zoltan Boer. Pensionarul urcă la fiecare două zile, în turnul Casei Sfatului, 110 trepte din lemn pentru a întoarce ceasul, dar şi pentru a-l unge din când în când. Ceasul se află într-un dulap în care a fost adus din Germania şi a rămas aşa pentru a fi ferit de intemperii, de praf, dar şi de găinaţul porumbeilor care intră în turnul Casei Sfatului. Ceasul bate la fiecare sfert de oră şi după al patrulea sfert, comandă bătaia orelor.

Îngrijitorul ceasului caută pe cineva care să fie interesat să înveţe să aibă grijă de ceas după ce el nu o să mai poată, dar îi este teamă că tinerii de azi, preocupaţi mai degrabă de tehnica foarte avansată, nu mai sunt interesaţi să se ocupe de un ceas mecanic, chiar dacă este foarte valoros. "De multe ori trebuie să-ţi baţi capul şi nu cred că-i mai interesează nişte mecanisme vechi. Oricum, în Transilvania, dar şi în zona Braşovului, toate bisericile evanghelice au ceasuri. Unele funcţionează, altele nu, dar pot fi reparate. Am acum o provocare la Saschiz, unde se află un ceas făcut de meşteri fierari prin anii 1730-1740. Cam ştiu ce are, dar nu mă pot apuca de reparat pentru că cei de acolo aşteaptă fonduri europene pentru a reabilita turnul bisericii care este crăpat de sus până jos. Numai după ce va fi reparat turnul mă apuc de ceas", a povestit Zoltan Boer.

El a explicat că a mai reparat şi alte ceasuri aflate în turnurile Bisericilor Evanghelice din Ghimbav, Bod, Rotbav şi Râşnov, unde, la Biserica Evanghelică se află cel mai vechi ceas din întreg judeţul Braşov, fabricat în anul 1862. De asemenea, în urmă cu cinci ani a fost solicitat să repare ceasul din turnul lui Ştefan cel Mare din Piatra Neamţ. Meşterul şi-ar dori să editeze un manual de întreţinere şi exploatare pentru ceasul din turnul Casei Sfatului, în speranţa că se va găsi cineva amator să continue îngrijirea şi reparearea acestuia, dacă va fi nevoie.

Casa Sfatului, aflată în centrul Pieţei Sfatulu,i face parte din obiectivele importante ale municipiului Braşov din punct de vedere al valorii istorice şi, după Biserica Neagră, este cel mai reprezentativ monument istoric pentru oraş. AGERPRES / (A - autor: Jana Pintili, editor: Marius Frăţilă)